Estimarea PwC: Impozitul pe cifra de afaceri va aduce în jur de 6,2 mld lei la buget
Impozitul pe cifra de afaceri va avea cel mai mare impact pentru companii, cele mai afectate domenii fiind energia, auto, sectorul tutunului, farmaceutic și construcții, multe deja supraimpozitate, această măsură urmând să aducă în jur de 6,2 miliarde lei la buget, potrivit estimărilor PwC România. 
Propunerile de măsuri fiscale anunțate de guvern sunt o consecință a deficitului bugetar nesustenabil, iar o povară fiscală mare pusă brusc mediului de afaceri, într-un context oricum fragil, riscă să încetinească și mai mult economia.
„Finanțele publice sunt în dezechilibru din cauza creșterii cheltuielilor publice mai ales cu salariile și pensiile, subțierii bazei impozabile, evaziunii, colectării deficitare a taxelor. Avem un deficit foarte mare la colectarea TVA, unde România e campioană absolută de mulți ani. Din păcate s-au luat puține măsuri pentru o colectare mai bună. Guvernul trebuie să găsească surse de finanțare, deci nu ne aflăm în fața unei reforme fiscale generată de o strategie și care să aibă la bază anumite principii care urmăresc o reașezare a taxelor în scopul dezvoltării economice. Practic efectul urmărit de creștere a încasărilor bugetare ar putea să nu fie atins, iar unele companii să fie atît de afectate încât să se redreseze foarte greu”, declară Daniel Anghel, Liderul serviciilor fiscale și juridice din cadrul PwC România.
Principalele consecințe așteptate ale acestor propuneri sunt descurajarea investițiilor, cu precădere cele asumate de companii pe termen scurt și mediu, migrarea activităților unor companii către alte state sau amânarea intențiilor unor companii străine de a investi pe piața românească, presiuni inflaționiste prin transferul costurilor către consumatorii finali, reducerea competitivității României, cu impact asupra exporturilor.
Potrivit măsurilor fiscale anunțate de Guvern, impozitul pe cifra de afaceri va fi datorat începând cu 1 ianuarie 2024 de toate companiile care înregistrează în anul anterior o cifră de afaceri mai mare de 50 milioane euro.
„Când vorbim de cifra de afaceri, nu vorbim de cea așa cum o știm din situațiile financiare ci de un an mod de calcul care adaugă la cifra de afaceri reală si alte venituri. Mai exact diferența dintre venituri totale și venituri scutite (venituri neimpozabile, variația stocurilor, despăgubiri, subvenții). Formula de calcul nu înseamnă 1% din cifra de afaceri de care v-am vorbit, înseamnă 1% aplicat la cifra de afaceri din care scădem investițiile în active, lista acestora urmând să o vedem într-un ordin de ministru. Contribuabili vor plăti maximul dintre ce calculau până acum ca impozit pe profit și ceea ce rezultă ca fiind acest impozit minim pe cifra de afaceri”, explică Ruxandra Târlescu, Partener PwC România.
„Impozitarea cifrei de afaceri este o practică aproape inexistentă în țările dezvoltate tocmai pentru că mărimea cifrei de afaceri nu înseamnă, implicit, profituri pe măsură. Marjele de profit diferă de la un sector economic la altul, dar și în funcție de contextul economic. Conform estimărilor noastre 756 de companii pot fi eligibile (impozitul pe profit < 1% din CA), 20 fiind instituții de credit, iar 335 de companii ar plăti în continuare 16% impozit pe profit. Suma pe care estimăm că Ministerul Finanțelor o va încasa suplimentar prin aplicarea acestui impozit este de 6,2 miliarde lei. Țin să menționez că aceste estimări iau în calcul doar cifrele din bilanț ale companiilor așa cum ele sunt prezentate pe site-ul MEF nu veniturile totale prevăzute de proiectul de lege care in anumite situații pot fi chiar mai mari”, adaugă Daniel Anghel.
Limitări ale facilităților fiscale
Modificările propuse de Guvern vin să aducă la același numitor comun toate facilitățile existente la nivelul angajaților, mai puțin cea pentru angajații din domeniul cercetării-dezvoltării. Astfel pentru angajații din domeniul IT, scutirea de impozit pe venit nu se va mai aplica integral, ci doar pentru venituri brute lunare de 10,000 lei. Important de menționat că veniturile brute sunt veniturile din salarii și cele asimilate salariilor.
Facilitățile din sectorul construcțiilor, industria alimentară și agricultura se aplică deja în limita veniturilor brute de 10.000 lei brut/luna în sensul că sunt scutite de impozit și parțial de contribuții.
„Modificările propuse limitează și aici aplicarea în baza unui singur contract individual de muncă și se elimină scutirile de contribuții, mai puțin contribuția la fondul de pensii privat. Având în vedere că motivarea includerii acestei facilități a fost de a reduce deficitul de forță de muncă în aceste sectoare, sau de a face aceste sectoare mai competitive, un posibil impact poate fi chiar reversul acesteia”, spune Andreea Mitiriță, Partener PwC România.
Tot în zona veniturilor salariale, nu în legătură directă cu facilitățile menționate, proiectul de lege introduce o fiscalizare suplimentară pentru anumite beneficii salariale foarte utilizate de angajatori precum tichetele de masa sau voucherele de vacanță (tichetele de masă de acum înainte se pot acorda și numerar).
Dacă acum aceste beneficii sunt impozabile, dar scutite de contribuții sociale, pe viitor se intenționează ca acestea să fie incluse în baza de calcul a contribuției de asigurări sociale de sănătate, ceea ce se traduce printr-un beneficiu net mai mic pentru angajați.
Modificări ale Taxei pe Valoarea Adăugată
De la 1 ianuarie 2024 ar urma să de modifice și cotel de aplicare a TVA. În forma cuprinsă în Proiectul de lege, s-au menținut cotele reduse de TVA pentru produsele considerate esențiale, prețuri accesibile pentru încălzirea populației în sezonul rece, dar și sprijinirea educației. Astfel, livrarea de cărți, accesul la evenimente culturale, livrarea de lemn de foc și căldură în sezonul rece rămân la cota redusa de 5%, iar medicamentele și alimentele, dar și HoReCa rămân la cota redusă de 9%, cu câteva modificări.
„La alimente, produsele BIO trec la cota de 9% de la 5% iar produsele cu conținut de zahăr trec la 19%. În plus, băuturile nealcoolice care conțin zahăr și care deja sunt supuse TVA 19% de la începutul acestui an, începând cu anul 2024 vor fi supuse și unei accize. Ne așteptăm ca toate aceste modificări să se reflecte în prețul produselor afectate de creșterile de cote, într-un interval relativ scurt, posibil majorarea să fie efectuată gradual după publicarea Legii. De avut în vedere este că aplicarea unor cote de TVA diferite atrage probleme de interpretare privind încadrarea corectă a produselor”, detaliază Adina Vizoli, Director în cadrul PwC România.
Ministerul Finanțelor a publicat la jumătatea lunii septembrie proiectul de lege privind noile măsuri fiscal-bugetare, pentru care Guvernul ar urma să îşi asume răspunderea în Parlament. Reglementările prevăd un impozit de 1% pe cifra de afaceri a microîntreprinderilor care realizează venituri de până la 60.000 euro pe an și de 3% pentru IMM-urile care depășesc acest prag. Impozitul pe profit ar urma să dispară dacă rata de rentabilitate trece de 30%, dar companiile cu afaceri de peste 50 de milioane de euro și băncile vor plăti un impozit minim de 1% pe cifra de afaceri.
