AMRCR: Introducerea unui impozit minim pe cifra de afaceri ar trebui să fie subiectul unei reglementări separate
Reglementarea privind introducerea unui impozit minim pe cifra de afaceri ar trebui să fie subiectul unei reglementări separate care să asigure echitatea fiscală în funcție de specificul fiecărei activități economice, consideră Asociația Marilor Rețele Comerciale din România. Potrivit AMRCR, reglementarea propusă nu vizează un comportament fiscal ci cifra de afaceri, stabilită fără niciun fel de criterii justificative la valoarea de 50 milioane euro. 
„Cu alte cuvinte, tot ceea ce trebuie evitat pentru a nu deveni subiectul acestei reglementări, nu este un anumit comportament fiscal – care a fost invocat ca bază pentru această reglementare – ci doar simpla atingere a unei anumite cifre de afaceri fără alte criterii sau circumstanțieri. Există domenii economice unde nicio companie nu poate ajunge la o cifră de afaceri de acest cuantum. Însă, în altele, atingerea unui asemenea prag nu este neapărat una excepțională pentru că rezultă din specificul sectorului și al pieței – marje relativ reduse în comparație cu alte domenii și care pot fi obținute doar printr-un volum mare de operațiuni comerciale, derulat la costuri operaționale – logistice, financiare și de personal – ridicate.
Acest specific trebuie să se regăsească și în natura deducerilor care se aplică și nu pentru o formulă de calcul în abstract”, explică reprezentanții AMRCR.
În consecință, echitatea fiscală ar necesita o abordare diferențiată a modalității și nivelului la care un astfel de impozit minim ar putea fi luat în considerare – după cum se arată și în propunerea Confederației Patronale Concordia.
În opinia Concordia, o astfel de măsură ar genera efecte economice negative semnificative și ar pune în pericol ritmul de creștere și de dezvoltare de care România are nevoie pentru a rămâne competitivă.
„Din analiza noastră, taxarea cifrei de afaceri așa cum se vehiculează în spațiul public va lovi în mai mult de 700 dintre cele mai importante o mie de companii din România, cu capital local și străin. Această taxa va avea un efect inflaționist, va afecta negativ exporturile și este pro-ciclică (într-o recesiune pe care nu și-o dorește nimeni, dar care se poate întâmpla și când toate companiile fac pierderi această taxă le poate împinge la faliment sau restructurări semnificative). Efectul imediat se va vedea însă în investițiile acestor companii care vor scădea. Taxa nu ține cont că există sectoare unde se lucrează cu volume mari și marje mici și că există multe motive pentru care companiile realizează profituri mai mici pentru că se dezvoltă, investesc, datorită competiției etc.”, explică reprezentanții Concordia.
Situații neprevăzute pot apărea chiar în urma adoptării unor reglementări legislative sau unor intervenții administrative ale statului – subvenții, prețuri diferențiate pentru acces la utilități, ajutoare – care pot influența funcționarea pieței în detrimentul companiilor care nu mai pot să atingă performanța economică scontată și să ajungă să fie pasibile de aplicarea unui astfel de impozit minim pe profit, adaugă AMRCR.
„Același lucru este valabil și în cazul unor situații economice și adverse apărute independent de voința companiilor, cum s-a putut vedea în ultima perioadă – exemplu: pandemii, război. În acest caz, aplicarea unui procent mai redus – de exemplu 0,5% pentru primul an în care se înregistrează situația respectivă – ar fi de asemenea un factor de abordare echitabilă a fiscalității”, declară reprezentanții marilor retaileri.
Citește și Estimarea PwC: Impozitul pe cifra de afaceri va aduce în jur de 6,2 mld lei la buget
Adoptarea pachetului fiscal în forma propusă spre asumare poate genera efecte colaterale și în ceea ce privește crearea unor dezavantaje competitive pentru companiile care activează în România, având în vedere că acestea se află într-o piață concurențială extrem de dură, la nivel regional, comunitar ori chiar extracomunitar, companiile fiind practic forțate să adopte soluții de avarie, inclusiv înghețarea planurilor de investiții.
Poziția de principiu a AMRCR este că activitatea marilor rețele comerciale care sunt parte a unor grupuri ce își desfășoară activitatea pe mai multe piețe, reprezintă în primul rând o oportunitate pentru dezvoltarea economiei românești, pentru generarea de beneficii cât mai mari pentru consumatori și parteneri operaționali.
„Subliniem cu tărie ca în evaluarea activității acestor companii nu trebuie uitat sau ignorat faptul că reprezintă unii dintre cei mai mari angajatori pentru forța de muncă locală care continuă să aibă stabilitate în România.În final, credem că este foarte importantă și modalitatea în care sunt promovate și adoptate reglementările care vizează obiective majore pentru economia românească – de altfel, o bună practică poate fi chiar Directiva inițiată de OECD. S-a putut observa că atunci când există o înțelegere clară și o abordare unitară și în comun asumată de mediul decizional și cel de afaceri a unor astfel de proiecte, rezultatele pozitive au fost imediate și vizibile – de exemplu: accesibilitatea produselor alimentare de bază”, concluzionează AMRCR.
AMRCR (Asociația Marilor Rețele Comerciale din România) grupează companii de retail alimentar și nealimentar din România precum Altex, Artima, Auchan, Brico Depot, Carrefour, Columbus, Cora, DM Drogerie Markt, Decathlon, Dedeman, Flanco, Hornbach, Ikea, Kaufland, Leroy Merlin, Lidl, Mega Image, Metro Cash & Carry, Mobexpert, Penny, Pepco, Profi, Selgros și este membră a Confederației Patronale ”Concordia” și a „EuroCommerce”.
