2 din 5 consumatori sunt fideli mărcii preferate de pastă de dinți
Pasta și periuța de dinți sunt produsele de îngrijire orală pe care apoape toți românii din mediul urban le utilizează zilnic, însă, prin comparație, produsele complementare precum apa de gură sau ața dentară au în continuare un grad de utilizare mult mai redus, potrivit unui studiu de consumator realizat de compania Exact Cercetare și Consultanță pentru Progresiv. Interesant este faptul că periuța de dinți electrică a câștigat teren în ultimii ani, 18% dintre românii din mediul urban utilizând în prezent acest tip de produs cu o frecvență zilnică.
Categoria produselor de igienă orală se bucură de o incidență ridicată de utilizare în mediul urban, 94% dintre români declarând că se spală pe dinți cel puțin o dată pe zi. Astfel, aproximativ 9 din 10 români au declarat că folosesc zilnic pasta de dinți și circa 7 din 10 utilizează acest tip de produs de mai multe ori pe zi. Frecvența de utilizare cea mai ridicată se înregistrează în rândul femeilor: 99% dintre consumatoarele din mediu urban folosesc pasta de dinți cel puțin o dată pe zi, în rândul bărbaților procentul fiind de 90%. De asemenea, așa cum era de așteptat, diferențe se constată și în cazul populației cu un nivel de educație scăzut. Doar 77% dintre aceștia folosesc pasta de dinți cel puțin o dată pe zi versus 96%, procent înregistrat în cazul consumatorilor cu educație medie și ridicată.
Cu toate acestea, lucrurile nu stau la fel atunci când ne referim la utilizarea periuței de dinți, doar 88% dintre românii din mediul urban afirmând că utilizează acest produs cel puțin o dată pe zi, iar 6 din 10 de mai multe ori pe zi. Românii cu un nivel scăzut de educație se remarcă nu numai atunci când este analizat comportamentul lor vizavi de utilizarea pastei de dinți, ci și a periuței. Astfel, aceștia apelează la periuța de dinți cel puțin o dată pe zi în procent de 72%, față de 88% media națională.
Dacă ținem cont de reperele socio-demografice atunci când vorbim despre incidența produselor de igienă orală, studiul mai arată că:
- românii țin cont de sfaturile medicilor stomatologi, dovadă fiind orientarea spre periuțele de dinți electrice, acestea fiind utilizate în medie de 1 din 5 consumatori;
- cei mai mulți utilizatori ai periuței electrice se regăsesc în categoria persoanelor cu venit mediu lunar cuprins între 1.500 de lei și 2.000 de lei (24%);
- femeile preferă să utilizeze periuța electrică într-o măsură mai mare decât bărbații (22% dintre acestea o utilizează cel puțin o dată pe zi versus 14% în cazul bărbaților).
- atenția acordată de români igienei orale este în creștere, acest lucru fiind reflectat prin consumul din ce în ce mai mare al apei de gură și al aței dentare; în prezent, 4 din 10 români folosesc zilnic apa de gură, iar 17% ața dentară.
Frecvența de cumpărare a produselor de igienă orală
Dacă ne referim la achiziția produselor de igienă orală, studiul Exact CC arată că 86% dintre românii din mediu urban au pus în coș pasta de dinți la ultima ocazie de cumpărare pentru categoria analizată. Pe locul al doilea în clasament se află periuța de dinți, cumpărată în medie de 4 din 10 respondenți, iar pe poziția a treia se situează apa de gură, achiziționată de 27% dintre români. În plus, dacă în 2012 românii din mediul urban foloseau în medie doar două tuburi de pastă de dinți pe an, la momentul actual, 79% dintre consumatori afirmă că achiziționează acest produs cel puțin o dată pe lună.
Analizând comportamentul de cumpărare pentru pasta de dinți, datele mai arată că:
- tinerii din segmentul de vârstă 26-35 de ani achiziționează pastă de dinți lunar într-un procent mai mic decât restul categoriilor de respondenți (70% versus 79% media națională);
- incidența achiziționării lunare a pastei de dinți scade în rândul consumatorilor cu un nivel scăzut al educației, comparativ cu media înregistrată la nivelul întregii populații urbane (69% versus 79%).
Frecvența cu care românii din mediul urban își schimbă periuța de dinți demonstrează încă o dată că sfaturile medicilor stomatologi sunt luate în serios: 1 din 2 respondenți își cumpără o periuță nouă o dată la trei luni, iar circa o treime își înlocuiesc periuța de dinți lunar. La rândul său, apa de gură este achiziționată lunar de 27% dintre consumatori, procent mult peste cel înregistrat de ața dentară (doar 12%).
Hypermarketul, principalul loc de achiziție
Atunci când aleg o anumită pastă de dinți, cumpărătorii iau în calcul în primul rând ca produsul să fie din portofoliul mărcii preferate, acesta reprezentând cel mai important criteriu de achiziție pentru aproximativ 4 din 10 respondenți. Alte criterii importante de achiziție sunt: raportul calitate - preț (menționat de 34% dintre respondenți), nevoia utilizării unor produse speciale (33%) și raportul cantitate-preț (22%). La polul opus, consumatorii nu consideră ca fiind importante următoarele criterii: ambalajul atractiv, recomandarea vânzătoarei, reclama produsului – aceștia fiind factori de decizie importanți pentru mai puțin de unu din zece respondenți.
În ceea ce privește criteriile de selecție a periuței de dinți, pentru românii din mediul urban cel mai important aspect este raportul calitate-preț (34%). Următorii factori relevanți sunt nivelul de duritate a perilor (32%), forma periuței și dispunerea perilor (27%), dar și promoțiile speciale (20%). Comparativ cu factorii care influențează selecția pastei de dinți, unde marca este cel mai important criteriu, în cazul periuței de dinți acesta este relevant doar pentru 15% dintre respondenți.
Dacă ne referim la principalul canal de achiziție, mai mult de 6 din 10 cumpărători preferă să-și achiziționeze atât pasta de dinți, cât și periuța de dinți din hypermarketuri. Al doilea canal de vânzare, în ordinea preferințelor, este supermarketul, care reprezintă alegerea a 13% dintre respondenți pentru ambele tipuri de produse.
Studiul Exact Cercetare și Consultanță a fost realizat în luna noiembrie 2015 pe un eșantion de 1.097 de respondenți cu vârsta curprinsă între 15-59 de ani, reprezentantiv la nivel urban. Aceștia au fost selectați din panelul Exact Cercetare și Consultanță care conține 43.000 de respondenți, chestionarul fiind administrat pe internet.
