Profi, a doua mare rețea care ia o poziție oficială cu privire la Legea 321

La două săptămâni după ce Camera Deputaților a aprobat controversata Lege 321, reprezentanții marilor rețele internaționale continuă să tragă semnale de alarmă cu privire la implicațiile mai multor articole din noua Lege 321, efectele acestora asupra industriei de retail și FMCG, dar și ale economiei în general. Profi, a doua mare rețea care ia o poziție oficială cu privire la Legea 321

„Din punctul nostru de vedere, va fi măcel. Dacă cineva ar fi vrut să scoată o lege care sa ducă la moartea producătorilor români și a retailerilor tradiționali, fix această lege făceau”, a subliniat Călin Costinaș, directorul general adjunct al Profi, într-o întâlnire pe care a organizat-o alături de casa de avocatură Biriș Goran, cei care îi consiliază în acestă problemă, și AMRCR. Profi este al doilea mare retailer care ia o poziție oficială, separată de cea a AMRCR-ului, după ce Kaufland atrăgea atenția la începutul lunii mai cu privire la implicările noilor amendamente.

Care este logica retailerilor?
Executivul explică și cum a ajuns la această concluzie, făcând trimitere la articolele legii. Spre exemplu, o consecință directă a Art. 4, care interzice oricărui comerciant să solicite facturarea/ refacturarea sau încasarea de la furnizor de taxe și servicii, furnizorii nu vor mai putea plăti legal servicii cum sunt cele de logistică, depozitare, dar și mercantizare sau promovare in-store. Acest articol este unul care va avea efect imediat după publicarea legii în Monitorul Oficial și nu numai că presupune renegocierea tuturor contractelor într-un termen imposibil de mic, de trei zile, ci schimbă cu totul fața retailului alimentar așa cum îl știm astăzi. Pentru furnizori creează costuri suplimentare care se vor muta inevitabil în prețul produselor și mai departe către comerciant și consumator final.

„Furnizorii nu vor mai avea niciun interes să ofere discounturi, care îi ajutau pe comercianții mici să țină cât de cât pasul cu prețurile din marile magazine și își vor pune serviciile direct în preț. Pe termen mediu, comercianții mici vor deveni victime colaterale în războiul prețurilor dintre cei mari pentru că se vor găsi în imposibilitatea de a se alinia, iar din lipsa lichidităților - ca urmare a impunerii unor termene de plată strânse, cum este cel de 7 zile calendaristice – vor dispărea”, consideră Costinaș.

Comentând pe marginea „demonizării” taxelor de raft, George Bădescu, directorul executiv al AMRCR, prezent și el la discuție, a completat că „taxele de raft, sau redevențe de acces cum mai sunt ele numite, există în toate piețele europene și este o practică pro concurențială pentru că încurajează transferul de economii către consumatorul final.”

O altă urmare, în opinia reprezentantului Profi, a Art. 8, cel care impune anumite termene de plată, dar și a Art. 7 care impune ca recepția sau refuzul mărfii să se facă în momentul livrării, va fi tocmai dispariția furnizorilor mici din magazine, care se vor găsi în imposibilitatea de a investi în sisteme IT performante care să le permită emiterea facturilor. „Noi am trimis deja o notificare către furnizori, imediat după ce legea a fost votată în Parlament, să se pregătească din punct de IT căci în caz contrar vom fi nevoiți să renunțăm la colaborare. Până acum noi am fost foarte flexibili, acceptam și factură de mână, însă având în vedere că riscăm amenzi și chiar sistarea activității, nu vom mai putea face acest lucru. Este păcat de relațiile cu micii producători de legume și fructe cu care cultivasem o relație de peste 10 ani și la care vom fi nevoiți să renunțăm”, spune Costinaș, care estimează că în cazul acestei categorii vorbim de un număr de circa 170 de producători.

Managerul a mai atacat și alte mituri din piață. „Se tot vehiculează că nu se vrea achiziția de produse românești, însă noi putem demonstra cu cifre că anul trecut ponderea acestora a crescut. Potrivit Nielsen, în categoria mezeluri, spre exemplu, comerțul modern reprezintă circa 59% din valoarea categoriei, iar 97% din produse sunt locale. O situație similară este și în cazul cărnii sau al lactatelor. Noi avem o problemă acolo unde nu este posibil, și anume în segmentul legume-fructe unde nu există producție mai mare de 20%”, subliniează Costinaș.

caseta 321 iunie 2016

Furnizorii prinși pe picior greșit?

Reprezentanții Profi reclamă și faptul că mulți furnizori au fost induși în eroare de ideea că legea se referă doar la produsele ultra fresh, ceea ce este fals dacă ne uităm la cum este definit produsul proaspăt în lege (aliment care nu este conservat prin sterilizare, deshidratare, congelare sau afumare, cu excepţia refrigerării – n.red). „Avem 1.700 de furnizori din cei peste 2.000 cu care lucrăm frecvent care sunt afectați de această lege și din discuțiile pe care le-am avut în ultimele zile, 80% dintre aceștia au fost luați prin suprindere. Nu am găsit printre ei interlocutori care să aibă o opinie, o poziție, pentru că sunt doar la nivel de informare. Mulți au trăit cu impresia că legea nu îi afectează, însă dacă ne uităm la definiția produsului proaspăt, atunci și produse precum apa pot fi încadrate aici”, precizează Călin Costinaș care a mai completat că retailerul și-a adus deja o parte din echipă în București la discuții cu furnizorii în vederea pregătirii noilor contracte de lucru.

Reclamații pe fond

Dincolo de spețele concrete ridicate de diversele articole din lege, reprezentanții Profi, și cei ai AMRCR în general, descriu această lege folosind cuvinte precum discriminatorie, neconstituțională sau interpretabilă. De asemenea, aceștia reclamă și incompatibilitatea și cu alte legi deja existente.

„Din păcate, noile amendamente aduse Legii 321 distorsionează libera circulație a mărfurilor și schimbă fața retailul modern așa cum îl știam până acum, iar faptul că oferă condiții preferențiale producătorilor români, poate să ducă la declanșarea procedurii de infringement din partea Uniunii Europene”, subliniază Gelu Goran, Partener al casei de avocatură Biriș Goran.

De cealaltă parte, George Bădescu invocă și lipsa unui dialog real în fazele premergătoare adoptării, dar și lipsa unei investigații serioase în ceea ce privește fezabilitatea legii. ”Legea nu pornește de la realitățile pieței și are obiective pe termen scurt pentru că nu cred sincer că cineva s-a gândit la ce urmează odată promulgat. Nu există de altfel niciun studiu de impact care le-ar fi arătat ce repercursiuni are. Sentimentul de patriotism este folosit fără scrupule, iar marii retaileri sunt demonizați. De fapt, acesta este marele rău pe care îl face această lege: crează niște personaje negative, pune în poziții de forță retailerii și furnizorii și descurajează colaborarea”, susține acesta.

„Tocmai pentru că am fost de bună credință am propus abrogarea formei actuale și crearea, împreună, a unui act normativ nou de pe urma căruia să beneficieze toți actorii implicați în actul comercial. Oricine poate să vadă că în lanțul actual lipsește o verigă. Statul ar trebui mai degrabă să susțină producătorii români până ajung la nivelul de a fi parteneri pentru marii retaileri, deși trebuie să înțelegem că unii nu vor corespunde niciodată. Prin această lege s-a încercat o scurtătură”, mai crede Bădescu.

Ulterior întâlnirii, AMRCR a emis un comunicat de presă în care mai aduce în discuție un alt aspect important. „Legea a fost modificată în proporție de 90% doar în Comisia raportoare din camera decizională iar inițiatorii modificării Legii 321 se află și printre cei care au validat proiectul legislativ în Comisia de Agricultură. Acest fapt contravine articolului 75 din Constituția României privind bicameralismului”.

În acest moment AMRCR a trimis un memorandum către toți cei care pot sesiza Curtea Constituțională – Președinte, Guvern, Înalta Curte de Justiție și Casație, Președintele Senatului și Avocatul Poporului. Și Comisia Europeană s-a sesizat și este în discuții cu autoritățile române.

Ce urmează?
Astăzi, după cele 5 zile lăsate la dispoziție după adoptarea legii pentru exercitarea dreptului de constituționalitate, legea a ajuns pe masa Președintelui României care are sarcina de a o promulga sau de a cere reexaminarea acesteia în Camera Deputaților, până la data de 8 iulie a.c.

„Având în vedere votul covârșitor cu care a fost adoptată această lege, singura șansă ca legea să se retrimită spre clarificări este să se dezmeticească cât mai mulți, rapid. Din punctul nostru de vedere avem nevoie de clarificări cu privire la datele de intrare în vigoare și la taxele de raft pentru produsele proaspete. Dar realist vorbind, cred că la jumătatea lunii viitoare vom avea legea promulgată și estimez că reculul puternic se va înregistra în piață începând cu septembrie”, declară Călin Costinaș.

„Noi ne vom adapta, mai greu, dar ne vom adapta. Mai mult, cred că pe termen mediu, pentru Profi, efectul va fi pozitiv la nivel de cifră de afaceri pentru că vom acoperi cererea ce va apărea de pe urma dispariției micilor comercianți și vom prelua și locații din comerțul tradițional la un preț bun care până acum ne erau inaccesibile. Poate vă întrebați atunci de ce suntem nemulțumiți. Suntem nemulțumiți cu privire la numărul de zile pe care le avem la dispoziție pentru a ne alinia noilor prevederi și cu faptul că orice intervenție din partea statului în piața liberă nu este în regulă”, conchide acesta.

Retailul în 2024, între provocările economice și influența Generației Z
Retailul în 2024, între provocările economice și influența Generației Z
Deși se estimează că inflația globală va fi mai mică în 2024, aceasta va rămâne peste un nivel de confort în majoritatea economiilor...
AMRCR: Introducerea unui impozit minim pe cifra de afaceri ar trebui să fie subiectul unei reglementări separate
AMRCR: Introducerea unui impozit minim pe cifra de afaceri ar trebui să fie subiectul unei reglementări separate
Reglementarea privind introducerea unui impozit minim pe cifra de afaceri ar trebui să fie subiectul unei reglementări separate care să asigure...