Deserturile pentru copii, o categorie între ce vrea cumpărătorul și ce poftește consumatorul
În 90% dintre cazurile în care se achiziționează un desert pentru copii, părinții sunt cei care decid ce se cumpără, dar acest lucru nu înseamnă că influența consumatorului nu se face simțită, un procent de 32% dintre români recunoscând că cei mici sunt cei care au ultimul cuvânt de spus în alegerea produselor. Care este diferența? În timp ce părinții se uită la atribute precum gustos, sănătos sau proaspăt, pentru copil ideea de dulce este cea care primează. Studiul realizat de Ipsos Research pentru Progresiv mai arată că în top 3 al celor mai cumpărate categorii se regăsesc fructele crude, iaurturile și prăjiturile de casă, în timp ce produse precum chipsuri, snackuri și ciocolată sunt mai degrabă evitate.
Studiul Ipsos Research arată că mai mult de jumătate dintre părinții români oferă zilnic sau aproape zilnic un desert copiilor, iar frecvența este semnificativ mai mare în cazul bărbaților (49% versus 37% cât se înregistrează în cazul femeilor). La întrebarea „Care sunt principalele atribute pe care trebuie să le aibă un produs pe care îl oferiți copiilor voștri?”, respondenții au menționat mai ales aspecte precum: gustos (63%), dulce (60%), sănătos (54%), proaspăt (51%), natural (39%) sau cu aport de energie (32%).
Percepția despre cum ar trebui să fie un desert este relativ aceeași în rândul femeilor și al bărbaților, dar a existat și un atribut unde s-a văzut o diferență notabilă. Astfel, pentru femei este mult mai important ca un desert să potolească foamea (20% vs. 3% bărbați). În tabăra cealaltă, a copiilor, lucrurile sunt mult mai simple, detașându-se clar atributul „dulce” (46%).
„Categoria de desert pentru copii pendulează undeva între rațiune și plăcere în mintea părinților. Având în vedere că, în percepția copiilor, un desert este aproape complet legat de plăcerea gustului dulce, părintele se simte dator să rămână «filtrul rațiunii» și să balanseze alegerile și către zona de sănătate/prospețime. În condițiile în care deserturile sunt parte integrantă a realității cotidiene pentru copii, rolul de gate-keeper al părinților este cu atât mai important, majoritatea achitându-se de această sarcină cu atenție și în mod democratic, fără a neglija dorințele copiilor”, completează Andrei Elvădeanu, Research Executive în cadrul Ipsos.
Ce categorii sunt luate în calcul pentru desert
Există o gamă foarte variată de categorii care sunt acceptate de părinți drept potențial desert pentru copiii lor. Pe lista rezultată în urma cercetării Ipsos Research găsim pe primele zece poziți produse precum pufuleți, napolitane, fructe proaspete, biscuiți simpli, iaurturi, ciocolată ambalată, cereale, deserturi pregătite în casă, bomboane sau prăjituri cu blat din comerț.
Totuși, atunci când vine vorba despre menționarea produselor oferite cel mai des ca desert, clasamentul categoriilor se schimbă semnificativ: fructele proaspete, iaurturile cu cereale sau fructe și prăjiturile pregătite în casă ajung pe primele trei locuri.
Spre exemplu, fructele proaspete sunt oferite ca desert, în medie, de 4 ori pe săptămână, în timp ce iaurturile cu cereale sau fructe au o frecvență de oferire de 2-3 ori pe săptămână. La polul opus, există și o serie de deserturi pe care părinții mai degrabă le evită în a le oferi copiilor și aici regăsim produse precum chipsuri, snackuri, ciocolată ambalată, sâmburi și semințe, lapte cu arome sau bomboane.
Mărcile cu notorietate nu sunt neapărat și cel mai des oferite
Kinder, Danonino, Milka și Barni sunt brandurile spre care părinții români se îndreaptă cel mai des când vine vorba de oferirea unui desert copiilor, în timp ce mărci precum Măgura, Eugenia sau Joe sunt mai degrabă alegeri ocazionale. Un lucru interesant pe care îl relevă studiul este că gradul de notorietate al unui brand nu are mereu o influență directă în alegerea și oferirea unui produs. Un bun exemplu sunt mărcile de bomboane M&M, Skittles, Silvana sau Sugus, care, deși au notorietate bună, sunt rar oferite drept desert copiilor.
Și pentru copii, produsele marca Kinder sunt de departe desertul preferat și cerut cel mai des. La o distanță apreciabilă în topul preferințelor celor mici urmează un grup destul de compact de șase mărci: Milka, Danonino, Barni, Măgura, Joe și Poiana. Oreo este, de asemenea, o marcă cerută de copii, însă ea nu apare și în top 10 al brandurilor de desert preferate de copii.
Specialiștii Ipsos Research au realizat și o analiză mai amănunțită a imaginii mărcilor poziționate pe primele locuri în topul preferințelor. Astfel, Kinder este asociată cu diversitatea produselor și cu inovația, în timp ce Eugenia este o marcă apreciată pentru tradiție și raportul calitate-preț bun. În dreptul lui Barni, respondenții au notat argumente de cumpărare precum „produse atractive” și „marcă special creată pentru copii”, în timp ce despre Oreo părinții au spus că este potrivit pentru toate vârstele și are reclame atractive.
Cine decide achiziția și ce argumente de cumpărare primează
În procesul de cumpărare a deserturilor, familiaritatea cu produsul este cel mai important aspect de care părinții țin cont și care influețează comportamentul de cumpărare. La fel de important este și ca produsele să nu conțină coloranți și/ sau conservanți. Un procent de 65% dintre cei intervievați au menționat că obișnuiesc să se consulte cu copii atunci când sunt în magazin, 60% dintre părinți studiază cu atenție eticheta înainte de a lua produsul de pe raft, iar aproape unu din doi respondenți precizează că se uită după produse cu conținut scăzut de zahăr. Doar 38% dintre românii cu copii caută deserturi bio. În cazul deserturilor preparate în casă, clătitele sunt opțiunea numărul unu printre părinții români (78%). Urmează checul, prăjiturile cu cremă, dulcețurile și laptele cu paste.
Metodologie
Cercetarea Ipsos Research a fost realizată în luna martie și a avut drept obiectiv investigarea obiceiurilor de cumpărare și oferire a deserturilor pentru copii. Datele au fost culese prin metoda interviurilor personale asistate de calculator (CAPI). Eșantionul inițial a fost alcătuit din 600 de persoane, dar prin procesul de selecție naturală, baza finală este de 134 de respondenți, reprezentantiv la nivel național pentru categoria vizată – părinții cu copii cu vârsta cuprinsă între 2 și 12 ani.
