Cum ar putea fi revitalizată piaţa laptelui în 2015
Majoritatea consumatorilor de pe glob au în continuare o opinie puternic pozitivă despre lapte, îi înțeleg valoarea nutrițională, însă consideră că diversitatea şi avantajele oferite de acest produs nu ţin suficient de bine pasul cu stilul modern de viață şi așteptările lor, potrivit unui studiu internațional realizat pentru producătorul de ambalaje Tetra Pak 
Studiul realizat la începutul acestui an subliniază importanța revitalizării relevanței laptelui în rândul consumatorilor de toate vârstele de către companiile de produse lactate, prin introducerea unor produse inovatoare şi a unei abordări noi de marketing şi comunicare.
De câțiva ani, industria alimentară înregistrează o cerere în creștere pentru produse cu proprietăți nutriționale și convenabile, impulsionată de noua generație de consumatori care sunt preocupați de sănătate și au o viață din ce în ce mai activă.
„Factorul cheie pentru revitalizarea produselor lactate în toate piețele este de a-i face pe consumatori să fie entuziasmați de beneficiile laptelui; de asemenea, este important să creăm noi produse şi să dezvoltăm campanii de comunicare pentru a arăta că laptele oferă beneficii, este savuros, chiar un răsfăț şi important pentru noi toți”, a declarat, într-un comunicat, Dennis Jönsson, Președinte şi CEO al Tetra Pak Group
Ce produse sunt mai interesante pentru consumatori?
În urma analizei realizate de Tetra Pak cu privire la obiceiurile de consum, au ieşit în evidenţă doi factori principali care influențează alegerile consumatorilor în materie de alimente şi băuturi:
- Dorința de a avea o sănătate optimă şi o stare de bine
- Stilul de viață din ce în ce mai alert şi mai complex.
Dorința de a avea o sănătate optimă şi o stare de bine este cea mai răspândită la nivel mondial. Influențează aproximativ tot ce se petrece în acest sector şi are ca rezultat o gamă de noi produse care se deosebesc prin beneficiile de sănătate oferite, fiind concepute astfel încât să satisfacă nevoile unor grupuri de consumatori specifice.
Conform unui studiu privind obiceiurile consumatorilor realizat de Tetra Pak în 2013, se observă o creștere a numărului de consumatori care citesc etichetele produselor alimentare şi băuturilor înainte de a le cumpăra. 63% dintre aceștia au declarat că doresc să afle informații despre ingrediente, iar 55% doresc să vadă dacă produsele „au nutrienţii necesari pentru menținerea sănătății”.
De asemenea, mulți consumatori sunt „foarte dispuși” să plătească mai mult pentru produse alimentare care oferă beneficii pentru sănătate: aproximativ 40% pentru alimente „100% naturale” şi peste 30% pentru alimente „cu conținut ridicat de fibre” şi „fără organisme modificate genetic
Al doilea factor major, stilul de viață din ce în ce mai alert şi mai complex, reflectă influenţa unor factori precum conectivitatea permanentă, programul de lucru prelungit și mai flexibil; distanțele mai lungi de parcurs până la serviciu; mai multe activități pentru timp liber; familii în care ambii părinți lucrează şi așa mai departe.
Drept urmare, mesele tradiționale şi modelele de consum tradiționale sunt supuse presiunii. La nivel global, 73% dintre consumatori iau gustări între mese, uneori chiar înlocuind mesele propriu-zise cu gustări, ceea ce creează oportunități pentru dezvoltarea de produse noi, care să fie ușor de utilizat și echilibrate din punct de vedere nutrițional.
Înlocuirea micului dejun cu alte alternative reprezintă o oportunitate foarte relevantă, având în vedere că este masa la care se renunță cel mai des. Însă, nutriționiștii şi consumatorii deopotrivă recunosc micul dejun ca fiind cea mai importantă masă a zilei, iar renunțarea la ea este asociată cu apariția unor probleme de sănătate (precum excesul ponderal şi obezitate).
Cât lapte consumă românii?
Potrivit Euromonitor, consumul de lapte simplu ambalat comercializat este de numai 36 de ml/ persoană/ zi, un nivel redus comparativ cu aportul zilnic recomandat. România continuă să fie pe penultimul loc din Uniunea Europeană, cu un consum de 4,4 ori mai mic decât consumul mediu în Europa de Vest și de 2,4 ori față de cel din Europa de Est.
Pe primele locuri ale clasamentului rămân Irlanda (356 ml/ persoană/ zi), Finlanda (338 ml/ persoană/ zi), Spania (242 ml/ persoană/ zi), Danemarca (223 ml/ persoană/ zi), și Suedia (227 ml/ persoană/ zi)
