„Snackificarea”, un trend care sfidează consumul tradițional
Revenirea obiceiurilor de consum post pandemie a impulsionat vânzările în categoria snackurilor, dar, pe termen lung, dezvoltarea acesteia se va baza pe gusturi noi, inovație și adaptare la stilul de viață tot mai alert al consumatorilor. Ingredientele folosite, modul de preparare, ambalajul și responsabilitatea producătorului față de mediu devin criterii decisive în procesul de achiziție. 
Datele Statista spun că, la nivel mondial, veniturile din segmentul de snack food se vor ridica la peste cinci sute de miliarde de dolari în acest an, iar estimările vorbesc despre o rată anuală de creștere de peste 5,5%. În termeni de consum, datele arată că volumul mediu pe persoană va ajunge la 8,7 kilograme până la finalul acestui an. Stilul de viață tot mai alert și nevoia de a mânca în drum spre o întâlnire sau în trafic în drum spre birou pun astfel snackurile pe o poziție câștigătoare în materie de alegeri la raft. Intră însă toate produsele din categorie sub această notă de optimism? Nu, pentru că gusturile sunt în schimbare, inovația își spune cuvântul și, nu în ultimul rând, sustenabilitatea produsului a ajuns să cântărească în decizia de achiziție. De la debutul pandemiei de COVID-19, în martie 2020, gustările au reprezentat una dintre cele mai afectate categorii din industria alimentelor ambalate. Preocupările mai mari legate de sănătate împreună cu un număr redus de ocazii de cumpărare impulsivă au fost factorii principali care au determinat reducerea cererii. Și există în continuare câteva tendințe care vor modela industria. Cele mai importante – trendul de sănătos și adoptarea unor diete speciale cum ar fi cea fără gluten. Reducerea zahărului intră pe aceeași listă. Se adaugă și conceptul „hometainment” și digitalizare, dar și alimentația plant-based.
Sănătatea ca prioritate în alegerea snackurilor
Importanța alimentației în procesul de prevenție din punctul de vedere al sănătății a creat un nou spațiu de dezvoltare pentru alimentele funcționale, consumatorii căutând să își stimuleze sistemul imunitar și fiind dornici să își gestioneze problemele de sănătate întâi prin intermediul alimentelor. Pe de altă parte, pe măsură ce mobilitatea consumatorilor a fost substanțial redusă și a fost impusă izolarea la domiciliu din cauza pandemiei de COVID-19, gestionarea greutății a redevenit o preocupare. Atenția la ingrediente este crescută, iar consumul de zahăr este primul limitat. Potrivit studiului „Voice of the Consumer” realizat de Euromonitor International, limitarea aportului de zahăr rafinat a fost a doua cea mai răspândită preferință/restricție alimentară în rândul consumatorilor în 2021. Drept urmare, producătorii au reacționat în consecință și au dezvoltat în portofoliul lor produse cu un conținut limitat de zahăr sau cu înlocuitori pentru acesta.
Citește și: Ce caracterizează viitorul industriei alimentare
Divertisment și cumpărături de acasă: „Hometainment” și digitalizare
Consumul de snackuri are valențe diferite în funcție de momentul de consum. Poate să fie un simplu impuls când este vorba despre un baton de ciocolată luat de la casa de marcat la finalul cumpărăturilor sau se poate transforma într-un moment de răsfăț când snackurile sunt consumate la domiciliu. Condițiile de izolare și munca remote au oferit consumatorilor mai mult timp acasă, crescând timpul petrecut la televizor și accesul la serviciile de streaming. Astfel, deloc surprinzător, au apărut campanii dedicate acestor ocazii de consum și au câștigat teren ambalajele multipack și family pack. În același timp, evoluția comerțului electronic în contextul pandemiei a determinat producătorii să gândească un nou ecosistem digital nu numai pentru a crește vânzările, ci și pentru a intra în contact direct cu toți consumatorii cu scopul de a înțelege mai bine noile nevoi de consum. Și chiar dacă obiceiurile de cumpărare par să revină la „normal”, online-ul rămâne o zonă care nu poate fi ignorată.
Gustări care devin ecologice: Sustenabilitatea și alimentația pe bază de plante
Deși reducerea impactului asupra mediului este o prioritate de top pentru consumatori și pentru companiile care produc snackuri, pandemia a mutat atenția asupra răspunsurilor corporatiste axate pe acțiuni sociale, indiferent că vorbim despre sprijinul acordat celor vulnerabili, pentru fermieri și comunitățile locale sau despre acțiunile care au vizat angajații, furnizorii și alți parteneri de afaceri. Inițiativele marilor companii producătoare de gustări includ însă dezvoltarea de ingrediente sustenabile, reducerea deșeurilor provenite din ambalaje, combaterea schimbărilor climatice și, în general, obținerea unui impact pozitiv asupra planetei. Pe de altă parte, expansiunea produselor plant-based este una dintre cele mai importante tendințe actuale la nivelul industriei alimentare, trend bazat atât pe sănătate, cât și pe impactul asupra mediului și bunăstarea animalelor. În timp ce numărul de consumatori vegani și vegetarieni este mic la nivel mondial, numărul persoanelor care încearcă să își limiteze consumul de produse de origine animală este mult mai semnificativ, potrivit studiului „Voice of the Consumer” realizat de Euromonitor International.
Vezi și: Consiliul Concurenței autorizează preluarea Derpan de către Golden Foods Snack
Dezvoltarea categoriei, stimulată de inovație
Datele Euromonitor International spun că în intervalul 2022 - 2026, vânzările valorice de gustări sunt așteptate să înregistreze în general rate de creștere mai mari decât în 2020 și 2021. Cea mai bună performanță la nivel de cerere este așteptată în cazul gustărilor sărate. La polul opus, dulciurile vor înregistra cea mai mică rată de creștere, fiind în continuare afectate de tendințele de consum adoptate la scară largă. Inovația va fi esențială pentru redresarea acestui segment. Printre acțiunile potențiale în acest sens se numără implementarea ambalajelor durabile, beneficiile funcționale, atributele emoționale, cum ar fi nostalgia, și lansarea de produse care targetează segmente clar definite de consumatori, cum ar fi gamerii.
Tipuri de consumatori
Un studiu realizat de YouGov în acest an arată că, la nivel global, mai mult de doi din cinci consumatori (45%) sunt „snackers”, adică mănâncă între mese. La nivel european, acest obicei a fost cel mai des întâlnit în rândul britanicilor. 58% dintre britanicii chestionați au declarat că mănâncă între mese și, dacă ar fi să facem un profil al acestora, datele YouGov spun că vorbim, în principal, despre femei și tineri cu venituri mici și medii. Cei mai mulți dintre consumatori aleg gustările între mese pentru a-și potoli foamea (53%), iar la polul opus sunt cei care consideră că snackurile le oferă energie (46%). Prin urmare, în timp ce unii consumatori preferă snackurile proteice, alții aleg sortimentele plant-based. În Marea Britanie, de exemplu, cei mai mulți au declarat să snackul lor preferat se limitează la batoanele de ciocolată. În Franța, lista este completată de biscuiți, ciocolată și prăjiturele. „Snackificarea” devine astfel un fenomen puternic pe măsură ce tot mai mulți consumatori s-au îndepărtat de mesele fixe de peste zi și apelează la snackuri pentru a ține foamea sub control.
