Consumatorul responsabil, prins între teorie și practică
Orice încercare de a defini „consumatorul responsabil” din România se lovește de o problemă veche: nivelul de educație în domeniu și, nu în ultimul rând, de responsabilizare. Un studiu realizat de Kantar TNS pentru Progresiv arată că 6 din 10 consumatori cunosc bine detaliile despre reciclarea ambalajelor și a produselor non-alimentare, cât și despre reducerea risipei alimentare în gospodărie. Numărul acestora scade însă atunci când „responsabilitatea” se transformă în practică. 
Pentru majoritatea consumatorilor români, responsabilitatea față de mediul înconjurător are două fețe. Una se referă la reciclare, cealaltă la limitarea risipei alimentare. Privite în detaliu, cele două au mult mai multe implicații decât cele pe care le cunosc consumatorii români și pe care le și pun în practică. Iar percepția generală se rezumă la consumul de produse cât mai naturale, de la producție până la prelucrare. Cu toate acestea, sunt destui consumatori care, deși caută alimente cât mai puțin procesate, nu au auzit niciodată de noțiunea de „amprentă de carbon”. Creionarea unui profil al consumatorului responsabil se face pe baza unor acțiuni zilnice.
Vorbim despre persoane care consumă alimente de sezon, produse fabricate local, cumpără haine organice, verifică etichetele produselor și consumă „verde”, folosesc transportul public și ecologic, energie regenerabilă, reutilizează, reciclează, repară, recuperează, consumă „fair trade” și folosesc doar ce au nevoie pentru a evita risipa. Majoritatea consumatorilor atenți la produsele pe care le consumă și modul în care le reciclează au un nivel mediu de educație și peste medie. Apoi, în funcție de veniturile de care dispun, se conturează și o listă a produselor pe care le cumpără în mod frecvent. Spre exemplu, dacă cei cu venituri medii aleg des produse tradiționale pe care le cumpără de la piață, cei cu venituri medii și ridicate le aleg pe cele naturale, locale și vegane pe care le cumpără din marile magazine, dar și din magazinele de producător.
În cazul produselor ecologice, acestea sunt des căutate în piețe de către toți consumatorii responsabili, fie că au venituri medii ori ridicate. Studiul arată că șase din zece respondenți cumpără aceste produse de la piață, mai ales locuitorii orașelor mari, inclusiv bucureștenii. Doar puțin peste 40% dintre ei merg la supermarket sau hypermarket și 38% aleg magazinele de producător.
Frecvența medie cu care respondenții cumpără produse ecologice alimentare este de 3,4 ori pe lună. Cel mai des cumpără astfel de produse familiile cu copii sub 7 ani.
Responsabilitatea pălește în fața prețului
Produsele ecologice sunt alese în majoritatea cazurilor pentru faptul că sunt naturale, și nu pentru gustul lor. Concret, 98% dintre respondenți au pus naturalețea pe primul loc. Protejarea mediului reprezintă un criteriu important de selecție a acestor produse pentru 59% dintre respondenți, urmată îndeaproape de susținerea economiei locale (57%). Cumpărătorii motivați de naturalețea produselor sunt tinerii de până în 30 ani din orașele mari. De partea cealaltă, mult mai atenți la protecția mediului sunt adulții cu vârste cuprinse între 45-64 de ani.
Există totuși și motive pentru care produsele eco nu ajung în coșurile consumatorilor. Primul dintre ele este prețul considerat a fi prea mare de 64% dintre persoanele care au participat la cercetarea Kantar TNS. Apoi, faptul că pe etichetele produselor nu există suficiente informații despre originea acestora îi face pe 47% dintre respondenți să le cumpere destul de rar sau chiar deloc. Tot pe lista barierelor de cumpărare stau și gama restrânsă, numărul redus al magazinelor în care sunt listate produsele ecologice, inclusiv informațiile neclare transmise de producători/distribuitori despre ce înseamnă, de fapt, produs ecologic.
Un alt detaliu evidențiat de studiul Kantar TNS este faptul că bucureștenii și locuitorii marilor orașe sunt familiarizați cu termenul de „consum responsabil” și, drept urmare, cumpără produse locale din magazine de producător și băcănii. Există totuși și termeni mai puțin cunoscuți de către marea masă de consumatori, de exemplu economia circulară (termen despre care 45% dintre respondenți afirmă că nu au auzit) și amprenta de carbon (44%).
Risipa alimentară și reducerea plasticului, o preocupare constantă
Ca măsuri de reducere a cantității de alimente pe care ajung să le arunce la gunoi, 74% dintre respondenți menționează creșterea frecvenței vizitelor în magazine și reducerea numărului de produse achiziționate la o sesiune de cumpărături. În cazul cumpărăturilor săptămânale, aproape 7 din 10 consumatori fac o listă pe care pun produsele de care au cu adevărat nevoie. Totodată, respondenții studiului Kantar TNS susțin că gătesc mai mult acasă și iau mâncare la pachet la muncă (69%), iar ce nu consumă este oferit altor persoane. Sunt și consumatori care donează alimentele pe care nu le consumă, chiar dacă numărul lor este încă destul de mic – 13% din totalul respondenților. O altă acțiune specifică celor atenți cu mediul înconjurător este reciclarea uleiului de gătit. Datele studiului arată că 32% dintre persoane reciclează uleiul de gătit folosit în gospodărie.
Când vine vorba despre reducerea plasticului folosit, cea mai comună măsură este refolosirea pungilor la cumpărături. Aduse de acasă, pungile sunt folosite atât pentru legume și fructe, cât și pentru transportul cumpărăturilor. Iar pentru legume și fructe, introducerea săculeților reutilizabili a devenit o facilitate adoptată de jumătate dintre respondenți. Apoi, refolosirea caserolelor pentru mâncarea de acasă sau pentru cea cumpărată la pachet, evitarea produselor ambalate individual și folosirea produselor de igienă personală din materiale naturale sau reutilizabile se înscriu pe lista măsurilor luate pentru reducerea consumului de ambalaje din plastic.
Într-un top al magazinelor responsabile, Kaufland apare pe primul loc, fiind perceput de consumatori ca cel mai atent retailer cu mediul înconjurător. 28% dintre respondenți l-au pus pe primul loc, în timp ce Lidl și Carrefour sunt pe locul al doilea (16%), respectiv locul trei (12%). Clasamentul este completat de Auchan (8%) și Mega Image (5%). Există însă și un procent de 8% dintre consumatori care consideră că niciunul dintre marile magazine nu poate fi considerat un retailer „responsabil”.
Metodologie
Studiul Kantar TNS a fost realizat în perioada 28 ianuarie – 14 februarie 2020 în rândul a 500 de respondenți, femei și bărbați cu vârste de 18 - 64 ani, eșantion reprezentativ la nivel urban. Marja de eroare în cazul acestei cercetări de piață este de ± 4,4%. Metodologia de culegere a datelor a fost CATI (Computer Assisted Telephone Interview).
