Legea Risipei alimentare a fost amânată până la sfârșitul anului
La șase luni de la publicarea ei în Monitorul Oficial, în loc să intre în vigoare, Legea risipei alimentare a fost amânată până la sfârșitul acestui an. Decizia a fost luată de Ministerul Agriculturii, prin intermediul unei Ordonanțe de Urgență, urmând ca până la finele anului să fie elaborate normele metodologice de aplicare a legii.
Legea 217/2016 ar fi trebui să intre în vigoare de pe data de 21 mai, la șase luni de când a fost publicată în Monitorul Oficial, însă Ministerul Agriculturii (MADR) a decis prorogarea actului normativ.
„În urma dezbaterilor publice care au avut loc ca urmare a postării pe site-ul Ministerului a normelor metodologice de aplicare a Legii nr.217/2016, privind diminuarea risipei alimentare, a propunerilor și opiniilor cu valoare de recomandare primite de la reprezentanții sectoarelor aflate sub incidența prezentei Legi, a rezultat necesitatea instituirii unor noi termene. În acest sens, MADR susține prelungirea termenelor până la data de 31 decembrie 2017, prin intermediul unei Ordonanțe de Urgență. Facem precizarea că aceste măsuri sunt luate din cauza inaplicabilității Legii nr.217/2016 în forma actuală.
Un grup de lucru format din experți ai MADR și din actori ai sectorului de producție agroalimentar, lucrează pentru îmbunătățirea Legii nr.217/2016 privind diminuarea risipei alimentare”, se arată într-un comunicat al MADR
Motivele pentru care această lege a fost amânată sunt explicate de către Sorin Minea, președintele Romalimenta (Federația Patronatelor din Industria Alimentară):
„Legea astfel formulată creează o piață paralelă foarte periculoasă dar aduce și prejudicii majore în industrie, mai ales pentru retaileri. Actul normativ le permite unor enități să preia alimentele gratuit și apoi să le comercializeze cu maximum de 25% din valoarea inițială. Prin acest fel se creează afaceri foarte mari, care nu au legătură cu scopul inițial al legii. Pe de altă parte, se vor crea în piață prejudicii foarte mari în ceea ce privește produsele fresh și foarte fresh, precum carnea sau peștele, care au termene de valabilitatea foarte mici, de până la 10 zile, iar noi vom fi obligați să le donăm cu trei zile înainte de expirare. Asta va crea pagube imense atât pentru producători dar mai ales pentru retaileri. De aceea, eu am propus ca aceste alimente să nu mai fie prevăzute în lege”, a precizat Sorin Minea pentru Progresiv.
Un alt aspect semnalat de președintele Romalimenta este cel legat de transportul, depozitarea și întregul mecanism de preluarea a alimentelor ce urmează a fi donate – mecanism care ar fi foarte neclar în prezent. „Nu știe nimeni cine trebuie să facă transportul acestor produse, sau sortarea lor. Dacă ne încarcă tot pe noi cu aceste sarcini va fi foarte greu să suportăm și aceste costuri, ceea ce nu este normal. Legea aceasta trebuie schimbată și făcută alta, după modelul francez, prin care jucătorii sunt stimulați să doneze alimente către băncile administrate de stat. Și la noi ar fi utile aceste bănci, prin care să ni se deducă TVA-ul, să recuperăm și noi ceva. Așa ar fi toată lumea fericită. Oricum, legea nu ar fi deloc eficientă, pentru că risipa cea mai mare se face de către consumatorul final, care cumpără mult mai mult decât are nevoie apoi aruncă mâncarea la gunoi. Aici trebuie lucrat foarte mult, la mentalitatea populației”, mai spune Sorin Minea.
Pe de altă parte, fostul deputat Forin Alexe, inițiatorul acestei legi, crede că actul normativ va fi totuși aplicat în România.
„Este foarte ciudat ca după șase luni de la votarea ei în unanimitate și cu o mare susținere la acea vreme din partea Ministerului Agriculturii să fie acum amânată. În mod normal, ar fi trebuit să fim și noi, cei implicați în elaborarea legii, chemați la o dezbatere. Până la urmă legea tot va fi aplicată, mai ales că este în linie cu actuala politică a Uniunii Europene în ceea ce privește risipa alimentară”, a declarat Forin Alexe pentru Progresiv.
Legea 217/2016 ar fi trebuit să intre în vigoare pe data de 21 mai și prevedea ca toți operatorii din sectorul alimentar să întreprindă măsuri de prevenire a risipei alimentare. În actul normativ nu a fost însă inclus și un mecanism clar de funcționare a acestui sistem de donare a alimentelor.
