Bogdan Chirițoiu, Consiliul Concurenței: Deși suntem o țară ieftină, acest avantaj se diminuează din cauza inflației
După două trimestre de stagnare economică înregistrate anul trecut, România a pierdut locul în topul celor mai bune creșteri ale Produsului Intern Brut la nivelul Uniunii Europene. Însă, în același timp, a rămas fruntașă în ceea ce privește evoluția inflației. Deși ritmul scumpirilor s-a temperat pe parcursul anului trecut, existând chiar categorii de alimente de bază unde prețurile au scăzut, datele comunicate de Institutul Național de Statistică arată faptul că, în ultima lună a anului trecut, produsele alimentare aveau prețuri cu peste 5% mai mari decât în luna decembrie a anului 2023. 
„România este, în continuare, țara cu cele mai mici prețuri la nivelul Uniunii Europene, în special în ceea ce privește alimentele. Avem, per ansamblu, cele mai ieftine alimente din Uniunea Europeană. Dar, deși rămânem o țară ieftină, inflația care continuă să fie mai mare în România decât în restul Uniunii Europene face ca acest avantaj de a avea printre cele mai mici prețuri din Uniunea să se diminueze. Avem cele mai mici prețuri, dar diferențele față de media UE au scăzut”, a explicat Bogdan Chirițoiu, Președintele Consiliului Concurenței.
2024, anul cu cele mai multe concentrări economice din ultimele două decenii
Astfel, anul 2024 a fost marcat de provocări economice și politice semnificative, ceea ce pentru Consiliul Concurenței a generat o activitate intensă, cu un nivel crescut de complexitate. Pe parcursul anului trecut, autoritatea de reglementare a analizat și autorizat 104 tranzacții (concentrări economice), cele multe din ultimii 21 de ani. Iar preluarea Profi de către Mega Image, cea mai mare tranzacție pe piața de retail din România, a fost autorizată, în premieră, cu impunerea de condiții referitoare la furnizori.
„Ne-am dorit să nu fie prea puternică puterea de negociere a acestui lanț nou dezvoltat din fuziunea Mega Image și Profi, în special în cazul furnizorilor medii și mici. Am preluat prevederi din legislația privind practicile neloiale în lanțul alimentar și le-am unit cu prevederile din legea concurenței și am comunicat reprezentanților Mega Image că trebuie să aibă anumite proceduri transparente pentru listare/delistare și, în mod excepțional, pe o perioadă de câțiva ani, nu trebuie să delisteze furnizori care sunt dependenți de unul dintre cei doi retaileri. Ideea a fost să dăm furnizorilor vulnerabili, adică celor care vând o proporție mare din producția lor către Mega Image sau Profi, o perioadă de timp să își ajusteze modul de business”, a completat Bogdan Chirițoiu.
Totodată, economiștii din cadrul autorității de reglementare se uită și către industria alimentară care, deși susținută prin intermediul subvențiilor atât europene, cât și din bani europeni, nu reușește să acopere consumul intern, România fiind dependentă de importuri.
„Avem un deficit comercial mare și parte din acest deficit vine din sectorul alimentar. Dacă ne uităm la țările din jurul nostru, acestea nu au această problemă. Țările din Est, cu economii similare cu ale noastre, Polonia, Ungaria, nu au deficit comercial pe segmentul alimentar”, a declarat președintele Consiliului Concurenței.
Bilanțul Consiliului Concurenței pentru 2024
În anul 2024, Consiliul Concurenței a declanșat 14 investigații în domenii precum energie, IT (Cisco și partenerii acestuia), piața articolelor sportive (Nike European Operations Netherlands B.V), piața serviciilor de stomatologie. Din totalul investigațiilor deschise, 57% reprezintă înțelegeri de tip cartel.
În domeniul concurenței neloiale, au fost declanșate primele investigații privind practici comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar (Profi - Prăvălia D’art și care s-a finalizat prin medierea părților) și exploatarea poziției superioare de negociere (piața serviciilor de reparații a autovehiculelor acoperite de o asigurare RCA și comercializarea oxigenului medicinal lichefiat).
La sfârșitul anului trecut erau în derulare 49 de investigații privind posibila încălcare a Legii concurenței, dintre care aproximativ jumătate vizează înțelegeri de tip cartel. În ceea ce privește rezultatele în instanță, acestea se înscriu în trendul ultimilor ani, 94% din hotărârile ICCJ fiind favorabile Consiliului Concurenței. În același timp, instanța de judecată a menținut 96% din valoarea amenzilor contestate.
