Cum își gestionează românii banii: 4 din 10 angajați utilizează până la 90% din venitul lunar
Angajații din România nu pun accent pe educația financiară, având în vedere că cei cu venituri ridicate, de peste 10.000 de lei lunar, nu consideră economisirea o prioritate, în timp ce 4 din 10 români spun că utilizează până la 90% din venitul lunar. De asemenea, 60% dintre românii angajați afirmă că sunt moderat mulțumiți de modul în care își administrează cheltuielile, conform unui studiu realizat de Centrul de Formare APSAP privind gestionarea resurselor financiare de către salariații din România. 
Realizat pe un eșantion de 1.529 de angajați din mediul urban și mediul rural, studiul dezvăluie modul în care românii își administrează resursele financiare, obiceiurile oamenilor legate de economisire, investiții, datoriile personale și prioritățile financiare, oferind o imagine detaliată asupra comportamentului financiar al acestora.
“Studiul nostru arată că doar 8% din angajații cu venituri de peste 10.000 lei lunar consideră economisirea foarte importantă. Practic, indiferent dacă provin din mediul urban sau rural, cei mai mulți angajați cu venituri ridicate nu consideră economisirea o prioritate. Această tendință poate sugera un nivel de confort financiar crescut, care îi face mai puțin preocupați de gestionarea prudentă a banilor pe termen lung. În același timp, poate fi și rezultatul unui consum orientat către îmbunătățirea calității vieții, fără o planificare financiară riguroasă. Totuși, educația financiară este esențială, inclusiv pentru angajații cu venituri ridicate, care, în absența unor obiceiuri de economisire și planificare, pot subestima importanța gestionării prudente a banilor. Confortul financiar de moment nu poate substitui siguranța pe termen lung”, punctează Bogdan-Costin Fârşirotu, Preşedinte Centrului de Formare APSAP.
Aproape 4 din 10 români spun că utilizează până la 90% din venitul lunar, iar 17% peste 90% din acesta. Atunci când nu au bani, 74% dintre respondenți spun că renunță la unele cheltuieli, aproape 22% folosesc economiile sau un card de credit, iar 4% împrumută bani.
Totuși, 42% spun că aleg mai des să cheltuiască pe nevoi decât pe dorințe atunci când trebuie să aleagă, iar 60% se declară satisfăcuți de modul în care își gestionează cheltuielile.
În ceea ce privește investițiile, aproape 63% dintre respondenți declară că nu au investit niciodată în vreun instrument financiar, cum ar fi investiții pe piața de capital, fonduri mutuale, criptomonede sau imobiliare.
Pe ce cheltuiesc românii banii
Peste 36% dintre respondenți spun că își monitorizează cheltuielile săptămânal, iar 13% că nu le monitorizează deloc. Totodată, peste 71% dintre bărbați au declarat că își urmăresc cheltuielile zilnic sau săptămânal, comparativ cu 57% dintre femei.
În ceea ce privește tipurile de cheltuieli, bărbații cheltuiesc cel mai mult pe divertisment și îmbrăcăminte, iar femeile plătesc sume mai mari atunci când vine vorba de educație, sănătate și animale. De asemenea, femeile sunt mai predispuse să fie atrase de promoții și oferte – 11% dintre acestea au indicat acest lucru, comparativ cu doar 5,5% dintre bărbați, ceea ce sugerează o sensibilitate (atenție) crescută față de prețuri și oportunități de economisire pe termen scurt.
Prioritizarea cheltuielilor diferă în funcție de vârstă. Astfel, pentru persoanele de peste 60 de ani, sănătatea reprezintă principala preocupare financiară, evidențiind un impact semnificativ atât emoțional, cât și economic.
Potrivit studiului, 83% dintre aceste persoane sunt nevoite să aloce sume considerabile pentru îngrijirea sănătății, incluzând tratamente medicale, controale periodice și transport în scop medical. Această situație indică o dependență financiară majoră de servicii medicale, o condiție inevitabilă care vine odată cu înaintarea în vârstă. Speranța de viață în România este mult mai scăzută comparativ cu media europeană, vârstnicii confruntându-se cu multiple boli cronice, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul sau afecțiunile cardiovasculare.
“Persoanele în vârstă se confruntă, din păcate, cu o presiune financiară considerabilă în ceea ce privește cheltuielile pentru sănătate, iar acest aspect este deopotrivă îngrijorător și trist. Peste 52% dintre tinerii cu vârste între 18 și 25 de ani acordă prioritate cheltuielilor pentru divertisment și activități recreative. În schimb, pentru generațiile mai în vârstă, situația financiară este considerabil mai dificilă. Veniturile persoanelor de peste 60 de ani rareori depășesc pragul de 3.000 de lei, iar o proporție semnificativă a acestora este alocată serviciilor medicale”, declară Anca Bașturea, analist în cadrul Centrului de Formare APSAP.
Comparativ, tinerii alocă semnificativ mai puține resurse financiare pentru sănătate, doar 38% dintre cei cu vârste între 18 și 25 de ani declarând interes pentru acest tip de cheltuieli. Lipsa unui comportament proactiv în ceea ce privește sănătatea și insuficiența educației medicale, în special în domeniul prevenției, constituie factori determinanți ai acestei situații.
În rândul tinerilor, adoptarea unui stil de viață sănătos și conștientizarea importanței prevenției sunt frecvent subevaluate, ceea ce conduce la o neglijare a sănătății pe termen lung.
În ceea ce privește nivelul de studii, datele arată că 80% dintre respondenții din mediul rural cu venituri sub 2.000 de lei au doar liceul finalizat, comparativ cu 11% dintre cei din mediul urban care se află în aceeași categorie de venituri. Această diferență majoră subliniază un decalaj educațional ce are consecințe directe asupra șanselor de a accesa locuri de muncă mai bine plătite și, implicit, asupra dezvoltării unor obiceiuri financiare sănătoase. În mediul rural, accesul limitat la studii universitare este influențat de mai mulți factori, printre care lipsa infrastructurii, resursele financiare reduse ale familiilor și o rată crescută a abandonului școlar. Acest context îi împiedică pe tineri să își continue studiile după finalizarea liceului, ceea ce le limitează semnificativ perspectivele profesionale și oportunitățile de angajare în domenii care oferă salarii competitive.
Înființat în 2014, Centrul de Formare APSAP s-a impus ca una dintre cele mai de încredere organizații neguvernamentale din România, specializată în furnizarea de programe de formare profesională pentru sectorul public și privat. Cu o experiență cumulată de peste două decenii, APSAP este un furnizor acreditat de formare profesională, având în portofoliu peste 250.000 de participanți activi și o echipă de 75 de formatori.
Cursurile oferite de APSAP sunt diverse și acoperă domenii precum resursele umane, protecția datelor, competențele digitale, marketingul digital și social media, public speaking, competențele antreprenoriale, managementul de proiect și multe altele. Toate programele sunt acreditate de Ministerul Muncii și Ministerul Educației.
