Reprezentanții sectorului vitivinicol: Introducerea accizei pe vinul liniștit pune presiune pe producătorii locali și crește riscul de falimente
România este un producător tradițional de vin cu zeci de mii de mici viticultori și crame artizanale, iar introducerea unei accize pe vinul liniștit ar lovi în special producătorii mici și mijlocii, care au marje reduse și nu pot transfera ușor costul în prețul final, atrag atenția reprezentanții Organizației Naționale Interprofesionale Vitivinicole (ONIV). 
Potrivit acestora, acciza propusă inițial (76,19 lei/hl din 1 august 2025, respectiv 83,81 lei/hl din 1 ianuarie 2026) va crește în special prețul vinurilor economice, cel mai mare segment din piață, cu 10-30%. Acest lucru este cauzat de aplicarea accizei, la care se adaugă creșterea TVA-ului de la 19-21%.
“Creșterea prețului va determina o scădere importantă a consumului și astfel a taxelor colectate de stat. Va pune presiune pe cramele românești, generează risc de faliment și pierderea locurilor de muncă. Cramele sunt angajatori importanți în mediul rural, fiind motorul multor comunități. Va crește piața neagră (autoconsumul) și vor scădea veniturile bugetare. De asemenea, vom asista la o scădere a cotei de piață a vinurilor locale și la afectarea exporturilor. Supra-stocurile de vin din import caută cu disperare piața de desfacere și astfel, se va contribui indirect la anihilarea industriei vitivinicole din România, implicit, producătorii vor reduce business-urile, urmând concedieri, mai puține contribuții către stat etc. “, susține Robert Băicoianu, Director Executiv ONIV.
Introducerea unei accize pe vinul liniștit în România este considerată o idee nefastă din multiple perspective economice, culturale și sociale. Vinul liniștit este produs în milioane de loturi mici, iar controlul accizei ar necesita urmărire, etichetare, raportare fiscală și inspecții. Costurile administrative (stat + producători) pot depăși veniturile colectate, cum s-a demonstrat în alte țări care au renunțat la acciză. Austria, Bulgaria, Cipru, Cehia, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Luxemburg, Malta, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania. Italia, Spania, Portugalia, Germania –– nu aplică acciză pe vinul liniștit. Franța aplică o acciză scăzută de 3,94 EUR/hl.
Un alt argument împotriva adoptării acestei măsuri se referă la dezavantajul competitiv față de alte țări ale Uniunii Europene. O acciză în România ar însemna că vinurile autohtone devin mai scumpe decât cele din Italia, Spania sau Franța. Vinurile românești vor deveni necompetitive față de importuri, care au crescut de 3,7 ori mai mult decât exporturile în 2023.
Contextul industriei vinului - Realitatea industriei de vin din România versus alte țări din Uniunea Europeană
- România, al șaselea producător de vin din Europa, cu 187.000 ha de viță-de-vie.
- Producția a scăzut cu 19,8% în 2024 din cauza secetei, înghețurilor, grindinei și altor intemperii.
- Costurile de producție au crescut cu 7-10% din cauza energiei, forței de muncă și logisticii.
- Suntem sub presiune financiară din cauza regulilor Sistemului de Garanție Returnare- SGR;
- Suntem sub presiunea climatică de mai bine de 3 ani consecutivi.
- Se resimte puternic presiunea vinurilor din import care invadează piața românească în creștere accelerată în ultimii 10 ani.
- Resursa umană specializată din industria vitivinicolă românească nu mai există întrucât școlile dedicate industriei au dispărut.
- În momentul actual, foarte mulți viticultori calculează dacă fac față sau nu costurilor input-urilor, în special energie și materiale specifice industriei.
- În timp ce Spania, Franța, Italia produc cantități enorme de vin deoarece beneficiază deja de ani buni (prin investiții UE) de irigații pe arii extinse, consumul de vin cu alcool din vestul Europei scade vertiginos.
Reprezentanții ONIV mai atrag atenția că introducerea unei accize încalcă spiritul Politicii Agricole Comune (PAC) și contrazice principiul dezvoltării rurale, în condițiile în care Uniunea Europeană sprijină sectorul vitivinicol prin fonduri pentru reconversie, promovare, investiții.
“Vinul are o conotație culturală și alimentară, fiind parte a tradiției culinare și sociale. Nu se consumă de obicei în mod abuziv (spre deosebire de spirtoase). Consumatorii vor migra spre produse mai ieftine și mai riscante pentru sănătatea lor. Vor prospera importatorii, deci deficitul comercial și monetar al României va crește. Mai mult, vinul este ambasador al teritoriului – legat de turismul rural, tradiție, gastronomie. O acciză lovește indirect în cramele care organizează degustări, agroturism, festivaluri, evenimente”, adaugă Robert Băicoianu, Director Executiv ONIV.
În concluzie, introducerea accizei pe vinul liniștit este o idee contra-productivă, întrucât ar aduce venituri modeste la buget, amenință industria vinului și provoacă daune serioase economice și culturale. În plus, o astfel de măsură afectează negativ competitivitatea industriei viticole românești și creează dezechilibre în raport cu partenerii europeni.
ONIV propune menținerea accizei zero pentru vinuri, promovarea vinurilor românești pe piețele interne și externe, investiții în irigații și tehnologii pentru combaterea efectelor climatice și acordarea de subvenții pentru vinuri organice și sustenabile.
