Proiectul privind „dublul standard” al produselor, adoptat de Senat

Senatul a adoptat proiectul de lege inițiat de fostul lider al PSD, Liviu Dragnea, prin care este sancționat “dublul-standard” în comerț și servicii.

Amenda pentru comercianții de produse de larg consum, carburanți, servicii de telefonie și Internet, servicii financiare sau turistice, produse agroalimentare este de 4% din cifra de afaceri. În unele cazuri, aceștia ar putea fi chiar obligați să își suspende activitatea șase luni dacă vor practica în România “dublul standard”.

Proiectul propune următoarele măsuri: comercializarea produselor și serviciilor pentru consumatori falsificate supuse dublului standard se pedepsește cu amendă de maximum 4% din cifra de afaceri; în caz de abatere repetată se poate suspenda autorizatia de funcționare a comerciantului pentru o perioadă de 6 luni; produsele prevăzute la alin.(l) se vor confisca și se vor retrage de la vânzare.

De asemenea, ”prin dublu standard de calitate a produselor sau serviciilor pentru consumatori se înțelege producerea și comercializarea unui produs/serviciu ca fiind identic cu aceleași produs vândut în alte state membre, în condițiile în care, în realitate, respectivul produs are în mod semnificativ o compoziție sau caracteristici diferite nejustificate”, conform proiectului.

Inspectorii Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului și, după caz, cei ai Autorității Naționale Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor vor verifica pe teren situația. Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului va recolta probe în vederea efectuării anailzelor de laborator pentru produsele susceptibile de dublu standard, mai prevede proiectul, care nu dă alte detalii și care nu specifică modul în care va fi identificat un serviciu cu dublu standard.

Comisia Europeană a publicatpe 24 iunie a.c. rezultatele unei campanii paneuropene de testare a produselor alimentare, care arată că unele produse sunt comercializate sub mărci identice sau similare, dar cu compoziție diferită.

Studiul care a evaluat 1.380 de mostre din 128 de produse alimentare diferite, provenite din 19 state membre (excluzând România), arată că 9% din produsele prezentate ca fiind aceleași în întreaga UE aveau în realitate o compoziție diferită: partea din față a ambalajului era identică, dar compoziția produselor era diferită. Alte 22% din produse erau prezentate în mod similar, dar aveau o compoziție diferită.

Totuși, în unu din două cazuri compoziția corespundea modului în care erau prezentate produsele: 23% din produse aveau partea din față a ambalajului și compoziția identice, iar 27% dintre produse indicau, prin aspectul diferit al părții din față a ambalajului, faptul că în diferite țări ale Uniunii Europene compoziția lor era diferită.