Consumul global de vin s-a prăbușit la nivelul din 1961. România a înregistrat o scădere de 11,4%
Consumul de vin la nivel global a scăzut la cel mai mic nivel din 1961, respectiv 214.2 milioane de hectolitri, scrie esmmagazine.com. Acest declin, descris de Organizația Mondială a Vinului și Viei drept „furtuna perfectă”, continuă trendul început în 2018 și declanșat în special de un consum redus pe piața chineză. O altă posibilă cauză ar fi creșterea prețurilor pe fondul unei producții în scădere, a majorării costurilor de producție și a inflației, factori care au dus la un preț mai mare cu 30% pentru o sticlă de vin. 
În Uniunea Europeană, care generează 48% din vânzările de vin, consumul a scăzut cu 2,8% până la 103,6 milioane de hectolitri. Franța, în ciuda scăderii de 3,6%, se bucură de cel mai ridicat consum de vin din UE (23 milioane hectolitri), urmată de Italia (22,3 milioane hectolitri) și Germania (17,8 milioane hectolitri). Spania a cunoscut un avans în consum de 1,2% până la 9,9 mhl, iar Portugalia de 0,5% (5,6 mhl).
Consumul de vin a înregistrat un declin abrupt în piețe importante din America, în condițiile în care Argentina s-a întors la consumul din 1942 în urma unei scăderi de 1,2%, până la 7,7 mhl. SUA, cea mai mare piață de desfacere pentru vin, a experimentat un declin și mai puternic, de 5,8%, ajungând la 33,3 mhl. În Asia, consumul de vin din China s-a prăbușit cu 19,3%, până la 5,5 mhl.
Pe de altă parte, condițiile meteo dificile – ploi excesive și seceta din diferite regiuni – au impactat sever culturile, în special în Europa, care a avut cea mai scăzută producție din acest secol. Producția globală de vin s-a contractat cu 4,8% în 2024, până la 225,8 mhl, cea mai scăzută din ultimii 60 de ani.
Cel mai mare producător global de vin a rămas anul trecut Italia, cu 44,1 mhl, urmată de Franța (36,1 mhl), a cărei producție a scăzut dramatic până la cel mai mic nivel din 1957 până în prezent.
România, între primele zece țări cu cele mai mari suprafețe viticole
România ocupă în continuare un loc important în clasamentul global, cu o suprafață totală cultivată cu viță de vie de 187.000 de hectare (din care 8.179 ha struguri de masă), înregistrând o ușoară creștere a suprafeței față de 2023 (+0,1%). Aceasta o plasează pe locul opt la nivel mondial, depășind țări precum Portugalia, Chile sau Australia. România se numără printre puținele state membre ale Uniunii Europene care au înregistrat o creștere în 2024, alături de Italia și Grecia, în contextul unui declin generalizat la nivel european, potrivit datelor Oficiului Național al Viei și Produselor Vitivinicole.
Din cauza condițiilor climatice dificile, grindină și secetă în perioade critice, producția de vin a României a scăzut cu aproximativ 19,8% față de anul anterior, ajungând la 3,7 milioane hectolitri. Aceasta este una dintre cele mai semnificative scăderi procentuale din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, România rămâne un producător stabil în contextul general al declinului la nivel global.
Consum intern în scădere, dar peste media ultimilor cinci ani
În ceea ce privește consumul intern, România a înregistrat o scădere de 11,4%, cu un total estimat de trei milioane hectolitri consumați în 2024. În ciuda acestui declin, consumul se menține cu 4% peste media ultimilor cinci ani, semnalând o relativă reziliență a pieței interne, în pofida presiunilor economice și inflaționiste.
