Consiliul Concurenței recomandă actualizarea legislației pentru aditivii alimentari

Consiliul Concurenței recomandă actualizarea cadrului legislativ din domeniul aditivilor alimentari cu legislația europeană, având în vedere că există diferențe care pot crea confuzii și dezavantaje furnizorilor și utilizatorilor români de aditivi. Consiliul Concurenței recomandă actualizarea legislației pentru aditivii alimentari

În urma derulării unui studiu, autoritatea de concurență a constatat că Norma privind aditivii alimentari destinați utilizării în produsele alimentare pentru consum uman, emisă de Ministerul Sănătății este neactualizată din anul 2011, în timp ce legislația europeană (Regulamentul (CE) Nr. 1333/2008) a suferit mai multe modificări, ultimele în luna decembrie 2020. Astfel, există o serie de diferențe de denumire, cât și de definire în ceea ce privește aditivii alimentari și categoriile acestora față de cele prevăzute în traducerea oficială în limba română a regulamentului european în domeniu.

În România, cei mai utilizați 10 aditivi alimentari (de ex. carbonați de sodiu, acid citric, adipat de diamidon acetilat, carbonați de amoniu, acid acetic, carbonat de calciu, acid lactic, acid fosforic, acid ascorbic, benzoat de sodiu) reprezintă aproximativ 70% din totalul vânzărilor. În ceea ce privește aditivii alimentari simpli, cea mai mare parte din cantitățile furnizate sunt produse importate, la nivel național fiind identificat un singur producător de clorură de calciu, acid fosforic, respectiv hidroxid de sodiu.

În cazul mix-urilor de aditivi, oferta de pe piața din România este reprezentată atât de producători naționali/străini, cât și de distribuitori. Principalii producători de mixuri identificați sunt: Expertarom Food Ingredients, Gemini Natromind, Ion Moș, Nutriprod, Orkla Foods, Pacovis, Puratos Prod, Rompak Pașcani, Șapte Spice, Zeelandia, Rollit, Solina și Kralex.

Autorizarea și utilizarea aditivilor alimentari este reglementată la nivelul Uniunii Europene, putând fi utilizați doar aditivii alimentari autorizați. Aceștia sunt grupați în categorii, precum îndulcitori, coloranți, conservanți sau antioxidanți. Tot la nivel european, sunt reglementate cerințele generale privind etichetarea și condițiile de utilizare, dar și cantitățile maxime permise în fabricarea produselor alimentare. De exemplu, E300 acid ascorbic, E170 carbonatul de calciu, E330 acid citric, E290 dioxid de carbon (aditivi care se folosesc în producția de lapte deshidratat, grăsimi și uleiuri, brânză maturată și brânză din zer) sunt aditivi alimentari considerați siguri pentru consum în orice dozaj, în timp ce, pentru E951 aspartam, E250 nitrit de sodiu, E954 zaharină, există limite stipulate în ceea ce privește dozajul. De exemplu, E250 nitrit de sodiu se poate utiliza în cantitate maximă de 0,01 mg/kg pentru produsele alimentare și deloc în băuturi.

Studiul este pus în dezbatere publică pe pagina web a instituției, www.consiliulconcurentei.ro, timp de 30 zile. Observațiile pot fi transmise în acest interval de timp, prin e-mail, la adresa studiuaditivi@consiliulconcurentei.ro.

Simina Mut Delloite Legat
UE a publicat cadrul juridic privind folosirea inteligenței artificiale
Regulamentul UE care stabilește un cadru juridic uniform pentru dezvoltarea, lansarea pe piață, furnizarea de servicii și utilizarea sistemelor...
Jovan Radosavljevic, Coca-Cola HBC România: Vom vedea cât de afectată va fi piața anul acesta
Jovan Radosavljevic, Coca-Cola HBC România: Vom vedea cât de afectată va fi piața anul acesta
Pentru Coca-Cola HBC România ultimii ani au atins puncte nevralgice în ceea ce privește predictibilitatea, legislația, impozitarea,...
 Consiliul Concurenței invită furnizorii să transmită observații cu privire la preluarea Profi de către proprietarul Mega Image
Consiliul Concurenței invită furnizorii să transmită observații cu privire la preluarea Profi de către proprietarul Mega Image
Consiliul Concurenței analizează tranzacția prin care Delhaize „The Lion” Nederland B.V., parte din grupul Ahold Delhaize, intenționează să...
Cât de scump este „ieftinul” din statistică
Cât de scump este „ieftinul” din statistică
Statistic, România este țara cu cele mai ieftine alimente la nivel european. Doar că tot statistic, România este țara cu una dintre cele mai...
Retailerii, obligați să afișeze la raft, pe lângă marca proprie, cel puțin un brand concurent
Retailerii, obligați să afișeze la raft, pe lângă marca proprie, cel puțin un brand concurent
Interesele producătorilor locali și ale fermierilor din lanțul de aprovizionare agro-alimentar, dar și cele ale consumatorilor vor fi mai bine...
Impactul pandemiei de COVID-19 asupra consumului de alimente
Impactul pandemiei de COVID-19 asupra consumului de alimente
Românii au fost chibzuiți în ceea ce privește cheltuielile alimentare din ultimul an și au continuat să cumpere mărci cunoscute, arată datele...