Penny Autonom, conceptul inovator în care tehnologia este la ea acasă
După mulți ani în care magazinele autonome păreau o ficțiune pentru piața locală, în luna mai PENNY a lansat un concept inovator pentru retailul din România. Primul magazin autonom PENNY din țară, ce oferă o experiență de cumpărături 100% digitală, este pariul retailerului german pe tehnologia care promite să schimbe fața industriei de retail.
Magazinul autonom PENNY este situat în zona Politehnica din București, are o suprafață de vânzare de aproximativ 400 de metri pătrați și este deschis nonstop. La nivel de sortimentație, magazinul autonom are listate aproximativ 2.400 de SKU-uri, o pondere mai mare având-o produsele food decât cele non-food. Articolele selectate de clienți sunt recunoscute automat la cele trei case de marcat de tip self-checkout, unde lista de cumpărături este verificată pentru acuratețe înainte de finalizarea plății cashless.
Magazinul PENNY autonom este primul de acest fel din țară, dar și din lume, grupul REWE, din care face parte și rețeaua PENNY, având încă două formate de magazine autonome, digitalizate, dar diferite. „Magazinul autonom PENNY este un concept propriu, dezvoltat de echipa din România, în colaborare cu partenerul nostru de tehnologie, Trigovision. De ce România și de ce această locație? România este o piață importantă pentru grupul REWE, iar performanțele din ultimii ani ne-au permis să avem prioritate când vine vorba de proiecte de cercetare și dezvoltare. Noi ne-am dorit să dezvoltăm și să testăm un astfel de proiect, iar grupul ne-a susținut”, explică Daniel Gross, CEO PENNY România.
Retailerul a avut cea mai bună performanță financiară la nivel de grup pentru al nouălea an consecutiv, după ce a încheiat anul 2023 cu o cifră de afaceri de peste 8,32 miliarde de lei, ceea ce înseamnă un avans de 16% față de anul anterior. Totodată, compania se situează pe locul al treilea în ceea ce privește dinamica de creștere din ultimul an, după dm drogerie markt și Lidl.
Rolul tehnologiei în cadrul PENNY Autonom
Mircea Bucur, directorul IT PENNY România, a fost cel care a condus dezvoltarea conceptului autonom, alături de o echipă de aproximativ 50 de colegi din cadrul companiei. „Am petrecut aproximativ 8000 de ore dezvoltând acest format. Încă ne referim la el ca fiind un concept test & learn pentru că vrem să învățăm de la clienți și să îmbunătățim experiența in-store”, explică acesta.
Magazinul autonom PENNY are integrate cele mai avansate tehnologii de la momentul actual, protecția datelor fiind un aspect-cheie în dezvoltarea și funcționarea sistemului. În tavanul acestuia sunt instalate peste 523 de camere video care înregistrează fiecare mișcare din magazin, din mai multe unghiuri. Magazinul dispune de 200 de unități de procesare a imaginilor, cu ajutorul cărora se analizează datele și care conduc astfel la automatizarea coșului de cumpărături. Practic, din momentul în care un client a luat de la raft un produs și până l-a pus în coș, sistemul de supraveghere video al magazinului a adăugat articolul în coșul virtual al vectorului. Vectorul este ceea ce reprezentanții PENNY numesc clientul din magazin, deoarece în momentul în care acesta intră în incintă, pentru sistemul tehnologic persoana este anonimizată, nu este utilizată recunoașterea facială și nici nu colectează date personale.
„Am integrat sistemul propriu cu cel al partenerului nostru de tehnologie, Trigovision. Este cumva nava-amiral a digitalizării în cadrul PENNY România. Acest sistem de supraveghere nu targetează persoanele, este un sistem bulletproof din perspectiva GDPR. Clientul devine un vector cu un ID unic care este urmărit în cursul experienței de shopping din cadrul magazinului. Nu colectăm date. Acest sistem ajută tocmai la digitalizarea achizițiilor: când vectorul ajunge la casă nu mai este nevoit să scaneze produsele pentru că deja știm ce are în coș, el trebuie doar să plătească”, explică Mircea Bucur.
Pe lângă camerele video ce supraveghează traseul clientului, rafturile pe care sunt așezate produsele au montate senzori de mișcare. În magazinul de 400 metri pătrați sunt montați aproximativ 5.000 de senzori. Aceștia detectează momentul în care un produs este luat de la raft sau pus înapoi.
„Ne bazăm foarte mult pe planograme și pe așezarea mărfii la raft, astfel încât știm exact, în fiecare locație, ce produs avem și ce a fost ridicat pentru a fi achiziționat”, explică Mircea Bucur.
Cât despre reumplerea rafturilor sau aranjarea mărfii în magazin, acestea vor fi realizate de angajații PENNY, care, pe lângă asigurarea disponibilității produselor, vor putea analiza datele în timp real pentru a asigura acuratețea și chiar vor putea oferi sprijin clienților care întâmpină dificultăți. În total, magazinul autonom dispune de un colectiv de 11 oameni, dintre care trei se ocupă doar de servisare pe partea tehnică. „Într-un magazin standard avem în jur de 13–14 colegi. Apropo de dispariția angajaților din magazinele de retail, ei nu vor dispărea, ci doar se vor specializa în alte arii. Practic, se diminuează munca repetitivă, iar clienții beneficiază de o experiență mai bună”, explică Daniel Gross.
Mai mult, pentru a oferi o experiență full digitală, magazinul autonom dispune de digital signage, pe monitoare rulând informații actuale și promoțiile din ziua respectivă. În final, experiența de shopping se încheie la cele trei case de marcat cashless, fiind disponibile doar opțiunea de plată cu cardul şi cea prin tehnologia NFC.
PENNY, concept care se adresează unui public diferit
Cui se adresează conceptul autonom PENNY? În primul rând, persoanelor tinere, dornice de a testa și de a interacționa cu noile tehnologii. Un segment vizat este și cel al consumatorilor care sunt în criză de timp, care nu vor să petreacă mult timp la casă sau să interacționeze cu casieri. Nu în ultimul rând, datorită formatului de proximitate, magazinul se pliază pe cumpărăturile de conveniență, deși sortimentația destul de extinsă permite un coș chiar săptămânal. De altfel, locația magazinului autonom a fost aleasă ținând cont de segmentul de clienți, în zona de birouri din proximitatea Politehnicii, unde, pe lângă universitate, își au sediul multe corporații. „Vrem să ușurăm cât mai mult experiența de cumpărături și am dezvoltat acest magazin astfel încât să ajutăm clientul și să fim cât mai eficienți. Am avut alături de noi șase studenți de la Politehnică ce ne-au ajutat să testăm conceptul și pentru ca sistemul de operare să învețe. Am testat în jur de 1.000 de acțiuni de cumpărare pe zi, timp de mai multe săptămâni. Rezultatele ne-au arătat că am avut coșuri cu trei produse, dar și cu 30 de produse. Deci nu există o limită superioară ”, explică Mircea Bucur.
Cât despre valoarea investiției, reprezentanții PENNY spun că este greu de cuantificat, având în vedere că la bugetul normal pentru deschiderea unei noi locații se adaugă suma necesară tehnologiei și sistemului de operare. „Este o investiție mare, dar vorbim despre un prototip. Este un proiect de cercetare și de dezvoltare. Este un proces on going și, clar, nu ne vom opri la acest magazin, vom încerca și alte soluții și abordări”, explică Mircea Bucur.
În medie, termenul de maturitate al unui magazin PENNY este de trei ani, iar reprezentanții lanțului de retail spun că cel puțin în acest interval vor testa conceptul pentru a vedea dacă și cum poate fi extins în mai multe locații. „La un astfel de prototip, obiectivul nu este return on investment, ci mai degrabă return on knowledge, cum poți disemina ce ai învățat și cum poate deveni prototipul ceva standard. Este prematur să vorbim acum de extindere. Magazinul este pentru a învăța și pentru a primi feedback, să vedem cum se raportează clienții la el, și pe măsură ce învățăm, ne ducem mai departe”, adaugă Daniel Gross.
Cât despre pietrele de încercare pe care un concept autonom le poate ridica, surprinzător, reprezentanții magazinului nu consideră frauda ca fiind principala provocare, problemele venind din faptul că unii clienți s-ar putea să nu se descurce sau să nu înțeleagă complet sistemul, iar aici intervine zona de consiliere din partea angajaților din magazin, la fiecare casă de marcat de tip self-checkout existând un buton prin care aceștia pot solicita ajutor din partea angajaților.
