Vlad, Selgros: După reluarea creșterii, revin și planurile de extindere
Pentru Selgros Cash&Carry, 2016 este anul reluării expansiunii rețelei. Planul de extindere, care prevede cel puțin o inaugurare de magazin, vine în contextul redresării vânzărilor în 2015 și al unei evoluții bune a pieței anticipate pentru acest an. „Mă aștept să văd o continuare a trendului pozitiv remarcat în retail în cel de-al doilea semestru al anului trecut”, spune Alexandru Vlad, CEO-ul Selgros Cash&Carry România. 
După cinci ani în care comerțul cash&carry din România s-a contractat și și-a redus aproape la zero investițiile în deschideri de magazine, directorul executiv al Selgros vorbește despre o nouă strategie de extindere a rețelei.
„Intrăm într-o nouă expansiune, prin care urmărim să ne facem simțită prezența în toate orașele medii și mari în care nu activăm în prezent.” Cât despre vânzări, obiectivul stabilit pentru 2016 este de a menține trendul ascendent reluat anul trecut, ritmul de creștere nefiind comunicat încă. Alexandru Vlad menționează și faptul că în 2016 Selgros aniversează 15 ani de la intrarea pe piața românescă, cu această ocazie urmând să fie organizate o serie de evenimente și programe pentru clienții și partenerii rețelei de magazine.
Toate aceste planuri sunt alimentate de evoluția bună a pieței de retail: „Mă aștept ca 2016 să aducă o continuare a trendului pozitiv pe care l-am remarcat în comerț în cel de-al doilea semestru al anului trecut.
De asemenea, diminuarea TVA-ului generalizat de la 24% la 20%, începând cu 1 ianuarie 2016, va avea cu siguranță un impact pozitiv asupra comerțului – atât asupra segmentului de bunuri nealimentare, cât și, indirect, asupra segmentului alimentar. Deoarece TVA-ul este suportat de toți consumatorii, indiferent de nivelul veniturilor, cred că reducerea acestei taxe este un pas corect pentru reașezarea principiilor fiscale pe fundamente corecte”, susține Alexandru Vlad.
„Evoluția sectorului Gastro este un bun barometru al stării economiei”
Vânzările anuale ale rețelei au revenit pe un trend ascendent în 2015, iar cea mai mare creștere dintre toate segmentele de clienți o au gastronomii. „Este un lucru îmbucurător deoarece evoluția sectorului Gastro reprezintă un bun barometru al stării economiei”, afirmă Alexandru Vlad.
La nivelul vânzărilor rețelei, s-a înregistrat atât o creștere organică, pe volumele de mărfuri achiziționate de clienții gastronomi existenți, cât și o majorare a numărului de clienți din acest sector de activitate. Evoluția s-a datorat și faptului că Selgros a acordat o atenție mai mare segmentului Gastro în ultima perioadă. Un serviciu suplimentar pe care rețeaua îl oferă acestor clienți, începând cu anul 2015, este distribuția comenzilor direct în locațiile în care aceștia activează.
Alexandru Vlad mai spune că retailerii reprezintă în continuare un segment important de clienți pentru Selgros. „Pentru această categorie de clienți, prețul rămâne principalul criteriu de achiziție. Ambiția noastră este de a le oferi acestora un sortiment și prețuri care să-i facă competitivi pe piață și să-i ajute să reziste în fața unei concurențe tot mai acerbe. Am avut în 2015 și vom continua să derulăm programe de fidelizare pentru aceștia”, susține directorul Selgros.
În 2015, Selgros a introdus legitimația de client pentru persoane fizice. Practic, rețeaua nu se mai adresează în exclusivitate persoanelor juridice. Este aceasta o schimbare a modelului de business?
„În cazul magazinelor cash&carry, legislația spune că clienții acestora trebuie să fie înscriși în baza de date a companiei. Fie că vorbim despre persoane juridice sau persoane fizice, toți cei care cumpără de la noi sunt membrii clubului nostru, pe care l-am denumit „Clubul profesioniștilor deschis și pasionaților de bunătățuri”. Deci suntem în continuare un comerciant cash&carry, așa cum este definit conceptul în legislația românească. Iar aceasta nu diferă mult de legislația din alte piețe mai mature”, explică executivul.
Nu se poate vorbi deci despre o schimbare a modelului de business, ci de urmărirea unui trend global, acela de personalizare a retailului. „De exemplu, dincolo de ocean, în Statele Unite, există Costco Club și Sam’s Club care oferă membrilor beneficiile unei relații unu la unu cu retailerul. Noi, ca retailer cu o bază foarte mare de date, știm exact care este comportamentul de cumpărare al clienților noștri, în consecință ne adresăm acestora într-un mod personalizat. În comerțul «anonim», acest lucru nu se poate realiza”, mai precizează Alexandru Vlad.
Reacții la schimbările din consum
Anul trecut, scăderea TVA-ului la alimente a avut un dublu impact în retail, cel mai important dintre acestea fiind – în opinia directorului Selgros – declinul pieței negre și gri. O mare parte a creșterii pieței alimentare din semestrul al doilea a venit de la trecerea la suprafață a unui volum mare de mărfuri comercializate anterior în zona neagră, cea a comerțului ilicit. Iar acest transfer a acoperit într-o mare măsură deficitul bugetar asumat la momentul la care s-a luat decizia de diminuare a TVA.
Al doilea impact al măsurii de relaxare fiscală, resimțit în piață, inclusiv în vânzările Selgros pe 2015, a fost creșterea consumului, oamenii având mai mulți bani disponibili. „Pe de o parte, au crescut volumele de vânzări la anumite categorii, iar pe de altă parte, a avut loc o migrare a consumatorilor către segmente superioare de preț, pe măsură ce aceștia devin mai pretențioși. De multe ori, prețul nu mai este cel mai important criteriu de alegere a unui produs, existând un segment mare de consumatori ce acordă o atenție deosebită calității produselor achiziționate”, detaliază Alexandru Vlad.
Un alt trend care influențează vânzările retailerilor este orientarea consumatorilor către o alimentație sănătoasă, ceea ce favorizează categorii precum peștele sau carnea albă. O tendință ce a stat la baza uneia dintre principalele investiții realizate de Selgros în ultimii ani: deschiderea de pescării în interiorul magazinelor sale. În plus, după cum explică Alexandru Vlad, acum 15 ani oamenii aveau mult mai multă încredere în alimentele congelate față de cele proaspete, astfel că nu exista o masă critică de clienți care să caute pește proaspăt în magazine. „Între timp, gastronomii și, în general, toți clienții noștri s-au sofisticat și pun accentul pe prospețime.”
Pe lângă accentul pus pe sortimentul de alimente proaspete, Selgros a investit în ultimul an și în programe dedicate acestei nevoi a consumatorului, de exemplu „Sănătatea începe în farfurie” – un program adresat copiilor în care sunt implicați mai mulți bucătari profesioniști.
„Am putea să tratăm cu indiferență acest aspect pentru că, până la urmă, noi oferim de toate în magazinele noastre, într-un sortiment de 50.000 de produse, însă credem că avem responsabilitatea socială de a educa tânăra generație, de a-i explica ce înseamnă să mănânci sănătos. Vom continua acest program în 2016”, afirmă directorul Selgros.
Transformări profunde anticipate pentru următorii zece ani
În viziunea directorului Selgros, dezvoltarea agriculturii este o mare oportunitate pentru economia locală în următorii ani. „Mă aștept ca în 2016 statul să extindă suportul acordat agricultorilor români. Acesta va fi un pas important nu doar pentru cei vizați în mod direct, ci și pentru retaileri. Noi căutăm în permanență furnizori locali de fructe și legume, iar anul acesta sperăm să creștem numărul celor listați în rețeaua Selgros.”
Rezolvarea problemelor din agricultură va antrena dezvoltarea zonei rurale, înspre care se îndreaptă acum mulți retaileri, în căutarea unor surse noi de creștere. Alexandru Vlad anticipează o tranformare profundă a mediului rural în următorii zece ani: „Această piață va merge în direcția profesionalizării agriculturii, pentru că oamenii vor realiza că împreună pot exploata pământul și opera în zona zootehnică mult mai bine și mai eficient decât dacă ar lucra singuri. Indiferent dacă acea asociere va fi mult hulita cooperativă sau dacă va fi societate pe acțiuni, ea va duce la rentabilizarea agriculturii și va crește nivelul de trai al oamenilor din mediul rural într-un ritm mult mai alert decât în cel urban, și atunci retailul rural va fi o piață mult mai interesantă pentru noi.”
