Concepte care vorbesc despre reîntoarcerea retailului la sistemul de cooperativă [GALERIE FOTO]

Schimbarea de generații și venirea la putere a milenialilor – mai ales a celor implicați social, tehnologizați și informați – au adus cu ele și o nevoie de schimbare a modului de a face retail, nevoie din care în ultimii ani au apărut tot felul de concepte care mai de care mai ingenioase. Magazinul ca o cooperativă urbană este unul dintre ele, iar belgienii de la Färm sunt un exponent interesant de studiat al acestui curent.

Istoric vorbind, proiectul Färm a debutat în 2009, când cei doi fondatori – doi prieteni absolvenți ai Universității de Biologie din Bruxelles, Alexis Descampe și Baptiste Bataille – au deschis un magazin în capitala belgiană, la acel moment sub brandul The Peas.

Ideea din spate este destul de simplă: facilitarea accesului populației urbane la produse artizanale, dar și susținerea producătorilor nu doar prin asigurarea unui loc de desfacere care să îi plătească cinstit, ci și prin implicarea în deciziile de zi cu zi și prin susținere financiară, dacă vor să se extindă. Tocmai de aceea, în strategia de comunicare nici nu au pus accent foarte mare pe faptul că 99% din sortimentație este bio.

Cum se construiește un întreg ecosistem?

La momentul inaugurării, Yannick Dyckmans – Procurement, Sales & Marketing Manager în cadrul companiei – spunea că „ambiția noastră este să co-producem alimentele în parteneriat cu fermele locale de mici dimesiuni, să sensibilizăm consumatorii și să distribuim produse sănătoase și de calitate în magazinele noastre, care să devină un fel de cooperative urbane”.

Dar ce înseamnă o cooperativă? „Oricine poate să cumpere o participație mică în companie și să devină co-operator. Acest lucru le dă posibilitatea de a participa în deciziile de management din board și de a-și spune opinia cu privire la bunăstarea companiei, la politica de salarizare, la sortimentație”, explică Baptiste Bataille.

Private label în 2025: De la motor de creștere la strategie de diferențiere

Planurile Kaufland România într-un peisaj hipercompetitiv

Implicarea cumpărătorilor în administrarea magazinelor nu este un lucru atât de comun, iar cei de la Färm merg chiar mai departe: în board există chiar reprezentanți ai furnizorilor și producătorilor. „Fiecare are un interes diferit: cumpărătorul vrea să achiziționeze mai ieftin, producătorul vrea să vândă mai scump, angajatul vrea să câștige mai mult, iar punerea laolaltă a acestor actori este importantă pentru a te asigura că toți sunt satisfăcuți în această relație”.

„O cooperativă pleacă de la premisa de a-i servi în mod egal pe toți participanții la actul comercial – producător, retailer și cumpărător”, mai spune Dyckmans, care adaugă că „printr-o astfel de abordare relațiile dintre aceste verigi sunt mai sănătoase și toată lumea are de câștigat. La noi nu o să auziți de negocieri la sânge cu furnizorii”. Prin urmare, oricine poate achiziționa acțiuni contra sumei de 20 de lire pe bucată.

Färm se alătură, de asemenea, și listei din ce în ce mai lungi de proiecte care promovează concepte precum slow food, economie circulară sau zero deșeuri.

O revoluție bine calculată

Retailerului i-a luat patru ani ca să deschidă cea de-a doua locație, la sfârșitul lui 2013, în cartierul Sainte Catherine, dar de data aceasta vorbim de o suprafață de vânzare aproape dublă comparativ cu The Peas. Cea de-a treia locație a apărut în ianuarie 2016, în Auderghem, în apropierea stației de metrou Hankar, și este de departe cel mai mare magazin bio din capitala Belgiei, cu o suprafață de vânzare de 450 mp.

Cu timpul, conceptul a evoluat, The Peas a fost rebranduit, iar în noile magazine a fost integrată printre altele, și o brutărie, în parteneriat cu cooperativa Agribio din Wallonia, din sudul țării, care produce chiar în magazin pâine și produse de patiserie cu un adaos comercial modic, foarte aproape de cel de producție. „În cazul magazinului din Auderghem, abordarea a fost una de tipul one-stop-shopping”, a spus Baptiste.

Retailul independent, o piață a contrastelor

Anul reinventării în piața locală de retail

Deși, în linii mari, suprafața seamănă destul de bine cu un supermarket clasic, ce șochează ochiul încă de la intrare este numărul mare de produse vândute la vrac și cele peste 120 de SKU-uri din categoria fructe și legume proaspete. Acestora li se adaugă categorii precum panificație, brânzeturi, carne, produse etnice, dar și o selecție atentă de produse non-food care se găsesc la etajul magazinului.

Vorbim, în total, de peste 4.000 de SKU-uri, 99% dintre acestea fiind produse organice, locale – aprovizionate de pe o rază de maxim 80 de km de Bruxelles – sau din importuri fair trade. „Propunem o alternativă de consum durabilă la producția industrializată, favorizăm quinoa produsă în Belgia în fața celei importate din America de Sud, produsele locale și sezonalitatea lor”, explică reprezentanții Färm.

Lucrurile sunt clare și la nivelul etichetelor care sunt gândite cromatic pentru a ușura încadrarea produselor – local, durabil, organic – iar cele care îndeplinesc toate cele trei criterii sunt prezentate sub numele de „hero” și sunt și cele care sunt cel mai bine puse în valoare, din punctul de vedere al mercantizării.

Cumpărătorii sunt și cei care au stabilit oferta. Dacă un produs este cerut de două ori în aceeași săptămână, atunci va fi adus în magazin, iar dacă unul dintre produsele căutate de cumpărători nu îndeplinește criteriile retailerului, atunci acesta încearcă să găsească soluții, alături de producători, sau să identifice o companie care să le producă, după cum explică Baptiste Bataille. Generous și Curious Seeds sunt doar două companii alături de care Färm a dezvoltat proiecte exclusive pentru produse care se găseau mai dificil pe piață, iar anul acesta au intensificat procesul de recrutare de parteneri din rândul producătorilor de talie mică.

Viitorul sună sustenabil

Fondatorii Färm nu sunt însă niște visători, ci antreprenori cu ambiții mari. Vor să deschidă 13 noi magazine până în 2019 și să aducă fermele și în inima altor orașe belgiene. De altfel, nu mai departe de luna trecută, celor trei magazine proprii li s-a alăturat și prima unitate deschisă în sistem franciză, o linie de dezvoltare pe care se va miza și în viitor.

„Piața este departe de a fi saturată”, spun cei doi fondatori, a căror încredere este motivată și de faptul că businessul „a ajuns la echilibru financiar după mai puțin de un an de la lansare, în timp ce rentabilitatea este comparabilă cu cea a marilor magazine.

Prin urmare, am demonstrat că putem să generăm venituri și să rămânem fideli modelului de cooperativă.” Din punct de vedere al evoluției conceptului, se conturează din ce în ce mai clar două variante de magazin: una mai mică, doar cu vânzare, și o a doua de dimensiuni mai mari care să integreze și o zonă de restaurant.