Paul Niță, ID Logistics: Conservatorism e termenul care guvernează piața
Într-un mediu economic amenințat de o posibilă recesiune, operatorii logistici trebuie să navigheze cu succes în contextul relativ instabil și să asigure o funcționare corectă a supply chain-ului, mai ales în ceea ce privește industria de retail & FMCG. Paul Niță, General Manager al ID Logistics, a vorbit despre așteptările companiei pentru anul în curs, provocările apărute pe piața muncii și flexibilitatea dobândită de companii în ultimii ani. 
Cum arată în momentul de față piața de logistică din România?
Piața de logistică a fost supusă unui efort uriaș în pandemie, pentru că atât zonele de depozit, cât și zonele de transport au trebuit să funcționeze. Și atunci provocările au apărut constant de la o lună la alta și chiar de la săptămână la săptămână. Ce a adus asta, ca punct foarte valoros, este o adaptabilitate și o flexibilitate mai mare a jucătorilor din piață. În 2022 am văzut niște prețuri exorbitante la transport, care acum, în 2023, încep să revină la un nivel bun, chiar ușor mai jos decât ar fi normal. Rotația de personal s-a mai stabilizat. În România, cel puțin, au început să intre muncitori din Asia. Per total, operatorii logistici și toți logisticienii sunt mai adaptați, sunt mai flexibili și cred că reacționează mai bine la provocări. Există încă inflația, dar pare că va avea un trend ușor descrescător. Merită însă menționat faptul că, prin inflație, consumul s-a reorientat puțin, însemnând că atât producătorii, cât și retailerii au văzut că shopperii cer altceva. Logic, dacă unele produse s-au scumpit, consumatorii s-au reorientat. Și pentru că au învățat lecția flexibilității din pandemie, cred că au răspuns foarte bine în ultimele 12 luni la schimbarea de preferințe a consumatorului. Un trend interesant, dar nici de creștere, nici de scădere. Sunt într-adevăr provocări din perspectiva volumelor, dar nu pare să existe panică în piață.
Cum a gestionat ID Logistics creșterea de costuri înregistrată în perioada anterioară, astfel încât aceasta să nu fie transmisă direct clienților?
În mod normal, când ai o creștere de salariu minim sau mediu, absolut toate vin la pachet cu niște costuri suplimentare importante; salariul minim a crescut de la 1 ianuarie cu peste 17%. E clar că trebuie să mergi către clienți cu o parte din acest cost, astfel încât să poți alinia salariile oamenilor. Pe de altă parte, inflația, fiecare creștere de genul acesta, te împinge să mai optimizezi ceva. Orice fel de activitate pe care o făceai și dura trei ore o reanalizezi, poate durează două ore, poate durează o oră și jumătate, poate durează mai puțin. Asta te forțează să vii cu idei care să-ți aducă economii de câteva procente în activitate.
Cum arată în prezent strategia de recrutare? Spre ce vă orientați?
Peste jumătate din zonele naționale nu mai au disponibilitate în ceea ce privește candidații români. Românii sunt din ce în ce mai puțin interesați să lucreze în logistică. Dacă găsești câțiva oameni dispuși, mai degrabă se duc să lucreze în alte țări, pentru că la o muncă similară e clar că vor câștiga mai mult. Și sunt suficient de capabili încât să se descurce în aproape orice țară europeană. În schimb, sunt și zone unde încă mai găsim români, Bucureștiul, Timișoara și Clujul sunt cele mai dificile, dar în centrul țării și spre Moldova găsim personal. Și aici trebuie însă flexibilitate: trebuie să ai echipele capabile să gestioneze și muncitori non-români, indiferent de naționalitatea lor. Pe plan local, ucrainenii sunt destul de puțini și preponderent persoane de sex feminin. Băieți sunt destul de puțini, majoritatea au ales țări precum Polonia sau Germania. În schimb, în România importăm, în principal, forță de muncă din Asia, cu ceea ce înseamnă Bangladesh, Sri Lanka, Nepal, Pakistan. Vin aproape 100.000 de oameni pe an, atât fiind și contingentul aprobat. E drept că ei se împrăștie în țară în diverse industrii, nu doar logistică. Cred că prima industrie care a deschis ușa muncitorilor din Asia a fost HoReCa, acolo s-au adaptat foarte bine, foarte repede. Ulterior au mers în construcții. În schimb, când a apărut și oportunitatea în logistică, logisticienii nu știau foarte multe despre culturile asiatice, despre modul de lucru, și atunci au început și ei să testeze. Și acum cred că sunt destul de mulți logisticieni care au angajați non-UE.
Care ar fi principale provocări pe care le vedeți pentru anul în curs?
Deschidem depozite, suntem într-o etapă de dezvoltare de start-up, așa cum le spunem, pe anumite zone. Și asta ne mănâncă toate resursele, pentru că un start-up are nevoie de resurse fizice – oameni, utilaje, rafturi, sisteme, depozite etc. Și atunci suntem foarte concentrați pe deschideri făcute așa cum trebuie. Investițiile de timp și de bani sunt orientate în această direcție. Nu aș spune că suntem într-o extindere accelerată, dar ne concentrăm foarte tare pe depozitele pe care le-am început deja și pe care urmează să le pornim. Deci aș spune că pentru noi, anul acesta este unul bun spre foarte bun, din perspectiva dezvoltării. Ca provocări pentru activitățile pe care le avem de ceva vreme, aș aminti costurile. Pentru noi, este foarte important să analizăm în detaliu ce costuri cresc, de ce cresc și ce putem face, cum putem adapta sau cum ne putem reorganiza din perspectiva resurselor.
Există tot mai multe voci care vorbesc de o recesiune economică plecată din Vest și care o să ajungă, inevitabil, și la noi. Luați în calcul și un astfel de scenariu?
În Franța, de exemplu, există o recesiune de volume și o recesiune economică. Nu este uriașă și poate fi pusă pe fondul discuțiilor foarte aprinse legate de pensii. În alte țări, în schimb, nu există un trend descrescător de volume. Volumele stagnează, dar nu scad. Deci, pentru anul acesta, nu luăm în calcul scenarii cu minus 10-20% la nivel de volume.
În prezent, ce industrie generează cea mai mare parte din venituri la ID Logistics?
Retailul alimentar. La nivel de grup, retailul este cam 30-32%, industrial-automotiv aduce până în 20-25% și restul este segmentul de e-commerce. Acesta din urmă are, într-adevăr, o stagnare de volume, dar și acolo vedem că se adaptează. Jucătorii din online nu acceptă să le coboare volumele de la lună la lună, așa că găsesc modalități sau produse sau game noi de produse, prețuri sau promoții sau orice fel de idei pentru a-și menține vânzările.
Ce așteptări aveți pentru anul în curs, din punctul de vedere al veniturilor?
Bugetul nostru – și targetul inițial – era un avans de 12% peste anul trecut, dar cred că ne vom duce mai aproape de un plus 20% față de anul trecut. Am demarat construcția unor depozite noi, pe care anul trecut, când am făcut bugetul, nu le luaserăm în calcul. În plus, anul acesta a venit cu responsabilități mai mari, drept urmare și cifrele vor fi puțin mai sus. Suntem pe un trend bun, pentru că avem într-adevăr un new business, iar activitățile consacrate nu au scăzut.
Se reflectă acest optimism și la nivelul întregii piețe locale?
Nu neapărat, optimismul e într-adevăr cu măsură și apare ocazional, așa că aș spune că termenul care guvernează piața este conservatorism. Adică o strategie construită în jurul ideii de a vedea cum evoluează cererea ca să ne adaptăm, ceea ce mi se pare o poziție foarte bună. Dar nu am văzut panică sau negativism. Nu putem ghici, nu putem face previziuni foarte clare despre cum va merge cererea. Paștele, de exemplu, a fost puțin sub așteptări. Din perspectiva volumelor a fost ok, dar din perspectiva vânzărilor valorice nu a fost exact cum au prefigurat retailerii, cel mai probabil pentru că produsele pe care le-au selectat consumatorii nu mai sunt din gama lux, aceștia orientându-se către branduri mai accesibile.
