Horia Matei Bărdeanu, Genesis Biopartner: Deșeul organic este, de fapt, o resursă latentă
În urmă cu mai bine de un deceniu, într-un peisaj economic în care sustenabilitatea abia dacă era menționată, Genesis Biopartner investea în prima stație de biogaz în România. În tot acest timp, compania a reușit să demonstreze că deșeurile nu sunt gunoaie, ci resurse valoroase. Cum arată planul pentru viitorul apropiat? Minimum zece stații operaționale până în 2030, care să acopere toate regiunile strategice ale țării. „Când vezi că un simplu măr aruncat poate polua cât o mașină condusă pe un kilometru și jumătate, înțelegi că fiecare gest contează”, a declarat Horia Matei Bărdeanu, Director General Genesis Biopartner. 
Ați inaugurat prima stație de biogaz în urmă cu 12 ani, într-un moment în care în România abia dacă se vorbea despre energie regenerabilă sau sustenabilitate. Ce v-a determinat să investiți în această direcție?
În 2012, când am început construcția primei stații, ideea de „energie verde” în România era, în cel mai bun caz, o promisiune. Legislația era la început de drum, nu existau mecanisme clare de sprijin, iar deșeurile organice erau lăsate în seama gropilor de gunoi, fără vreo strategie națională de valorificare. În acel context, Genesis Biopartner a ales să acționeze înainte ca piața să fie pregătită – cu credința că schimbarea reală nu se așteaptă, se construiește. Primul pas a fost să înțelegem potențialul biogazului nu doar ca sursă de energie, ci ca o soluție circulară, cu multiple beneficii: reducerea emisiilor de metan, scăderea dependenței energetice, valorificarea deșeurilor locale și producerea unui fertilizator natural cu rol în menținerea sănătății solului. Practic, fiecare litru de biogaz înlocuiește o formă de energie poluantă, iar fiecare tonă de deșeu valorificat înseamnă o tonă în minus trimisă la groapă. Astfel, decizia nu a fost doar una tehnologică sau financiară. A fost o alegere de poziționare strategică: să fim printre cei care pun bazele unei economii circulare funcționale, într-o țară în care potențialul resurselor este uriaș, dar adesea irosit.
Care au fost provocările majore de care v-ați lovit? Cât de complicat a fost să explicați că deșeurile nu sunt doar gunoaie, ci pot fi transformate în resurse?
A fost un maraton. Un maraton de mentalitate. Timp de mulți ani, ideea că un rest alimentar – fie că vorbim de o coajă de banană sau o ladă întreagă de produse expirate – ar putea deveni sursă de energie, fertilizator organic sau parte dintr-un model economic regenerativ a fost întâmpinată cu scepticism atât în zona publică, cât și în mediul privat. În România, deșeul a fost perceput prea mult timp ca un capăt de drum. Ceea ce am încercat noi să facem – și continuăm să facem – este să schimbăm această percepție: să arătăm că deșeul organic este, de fapt, o resursă latentă. Nu e sfârșitul, ci începutul unei noi forme de valoare. Cea mai mare provocare nu a fost să construim stațiile, ci să construim încredere. Să arătăm că deșeurile pot produce energie, pot genera impact economic, pot deveni parte din soluție – nu doar o problemă. Am fost nevoiți să investim nu doar în infrastructură, ci și în educație, în dialog constant cu autorități, parteneri din HoReCa, retail și industrie. De multe ori a trebuit să explicăm că nu suntem o firmă de salubritate, ci un operator de economie circulară care valorifică 100% din resursele organice, în mod trasabil și sustenabil.
Care este procesul prin care transformați deșeurile alimentare în biogaz? Ce se întâmplă apoi cu acest biogaz și cum reușiți ca, în loc de emisii poluante, să generați energie?
Procesul pe care îl operăm în stațiile Genesis Biopartner este, din punct de vedere tehnologic, unul dintre cele mai eficiente și sustenabile din Europa. Totul pornește de la o idee simplă: resursele care ajung la noi nu trebuie irosite, ci transformate. Etapele procesului sunt clare și trasabile: Colectăm deșeuri organice – colaborăm cu firme specializate care colectează deșeurile biodegradabile, în special din industria alimentară, HoReCa, retail, procesatori alimentari și de băuturi. Ele ajung la noi în diferite forme: ambalate, vrac, lichide sau solide. Urmează sortarea și pregătirea – în stație, deșeurile sunt despachetate, plasticele și ambalajele sunt îndepărtate și trimise la reciclatori specializați. Resturile organice sunt mărunțite și omogenizate. Apoi digestia anaerobă – materia organică este introdusă într-un reactor închis, unde bacteriile o fermentează în absența oxigenului. În acest proces natural, se generează biogaz – un amestec de metan și dioxid de carbon. Urmează procesul de cogenerare, adică biogazul obținut este purificat și transformat simultan în: energie electrică (livrată în Sistemul Energetic Național) și energie termică, utilizată local pentru autoconsum (sau parteneriate viitoare). La final, rezultă o masă organică digerată, numită digestat, care poate fi folosită ca fertilizator natural, prietenos cu solul și agricultura.
Dacă ar fi să reducem la o scară cât mai mică, ce presupune aruncarea unui simplu măr la coșul de gunoi? Care este impactul la nivel de mediu?
Pare inofensiv, dar realitatea este că aruncarea unui simplu măr are un impact ecologic mult mai mare decât ne imaginăm. În spatele fiecărui fruct stau: apă, transport, energie, muncă și mai ales emisiile de gaze cu efect de seră generate pe tot parcursul lanțului alimentar – de la fermă până la supermarket. Concret, un măr aruncat are o amprentă de carbon echivalentă cu conducerea unui SUV pe ~1,5 km; încărcarea unui smartphone de peste 30 de ori; producerea a două - trei sticle PET. Dar mai important decât energia irosită este ce se întâmplă după ce îl aruncăm. Într-o groapă de gunoi, mărul se descompune fără oxigen, emițând metan (CH₄) – un gaz cu un efect de încălzire globală de 25 de ori mai puternic decât CO₂. În schimb, dacă ajunge într-o stație de biogaz, acel măr va genera energie electrică, va contribui la fertilizarea solului și nu va mai polua.
Ce cantitate de deșeuri organice procesați zilnic și care este cantitatea de biogaz rezultată? Cum arată rezultatele după inaugurarea stației de la Cordun?
Stația Genesis Biopartner de la Cordun este una dintre cele mai moderne din Europa de Est și poate procesa până la 200 de tone de deșeuri organice pe zi, provenite din industria alimentară, retail, HoReCa și colectori autorizați. Din această cantitate, obținem în medie peste 1.000 de metri cubi de biogaz pe oră, cu un randament energetic ridicat datorită eficienței tehnologiilor utilizate. De la deschiderea oficială în toamna anului 2024, rezultatele nu au întârziat să apară. Practic, la Cordun închidem bucla naturală: luăm deșeuri, generăm energie curată, iar ce rămâne devine fertilizant organic. E un exemplu concret de economie circulară aplicată în România.
Câte stații de biogaz operați în acest moment și ce investiții sunt implicate?
În acest moment, Genesis Biopartner operează două stații de biogaz complet funcționale. Prima a fost stația inaugurată în 2013, la Filipeștii de Pădure (Prahova), și a reprezentat un proiect-pilot care a deschis calea pentru producția de energie din deșeuri organice în România. Stația din Cordun (Neamț) a fost lansată oficial în 2024 și, așa cum spuneam, este una dintre cele mai moderne stații de cogenerare pe biogaz din Europa de Est, dotată cu tehnologii avansate pentru procesare, fermentare și valorificare energetică. Pe lângă aceste două stații, avem în dezvoltare două noi proiecte aflate în construcție: la Pișchia (județul Timiș) – va deservi zona de vest a țării, cu o capacitate similară celei de la Cordun – și la Almăj (județul Dolj) – proiect gândit să deservească sudul țării, cu infrastructură adaptată pentru procesarea fracției biodegradabile din HoReCa și retail. În paralel, lucrăm deja la alte trei locații aflate în diverse stadii de pregătire, cu scopul de a crea o rețea națională de stații regionale de biogaz. Investițiile în fiecare unitate sunt semnificative – în medie, între 15 și 20 de milioane de euro per proiect – și includ infrastructură de procesare, cogenerare, linii de digestie anaerobă, sisteme de separare și logistică integrată. Obiectivul nostru este ca, până în 2030, România să beneficieze de cel puțin zece stații Genesis – fiecare contribuind la reducerea emisiilor, la protejarea resurselor naturale și la dezvoltarea economiei circulare.
Care sunt operatorii economici cu care colaborați în acest moment și ce presupune, concret, o astfel de colaborare?
Colaborăm cu operatori economici din diverse domenii – de la lanțuri de retail, producători din industria alimentară, restaurante și cantine colective până la colectori autorizați de deșeuri. Ce presupune, concret, colaborarea cu Genesis Biopartner? În primul rând, colectarea separată a deșeurilor organice (alimente expirate, resturi de procesare, mâncare gătită etc.). Apoi transportul și trasabilitatea controlată a deșeurilor, prin sistemul logistic al generatorului de deșeuri sau prin parteneri autorizați. Ulterior se face procesarea biodeșeurilor în stațiile Genesis și, la final, sunt emise documentele necesare pentru raportare ESG/CSRD (trasabilitate, cantități, CO₂ evitat), un beneficiu esențial pentru companiile care își doresc conformitate și impact real. Partenerii noștri beneficiază nu doar de servicii eficiente, ci și de certificări, consultanță și recunoaștere publică. Recent am obținut certificările ISCC EU și ISCC PLUS, două certificate internaționale care atestă sustenabilitatea proceselor noastre și ne plasează într-un club select al celor care știu exact de unde vin, ce fac și unde ajung lucrurile pe care le transformă. Pe scurt, energia și produsele noastre circulă într-un sistem clar, curat și verificabil.
În 2025, mai este sustenabilitatea o alegere sau este o componentă care nu ar mai trebui să lipsească din strategia de business a companiilor?
În 2025, sustenabilitatea nu mai este opțională. Nu mai este „ceva în plus” pe care îl bifezi pentru imagine, ci un filtru esențial prin care trebuie gândită întreaga strategie de business. Schimbările climatice, presiunea socială, noile cerințe legislative (CSRD, ESG, Taxonomia Verde), toate converg către o singură direcție: companiile care nu integrează sustenabilitatea reală în modul lor de funcționare riscă să devină irelevante. Spuneam la început că am parcurs un maraton de mentalitate. Și noi chiar am creat acest concept numit „Sustementality for life” pentru a sublinia că sustenabilitatea nu este doar o strategie de mediu, ci o filozofie de viață și business. #Sustementality4life înseamnă să vezi resursele acolo unde alții văd deșeuri, să construiești sisteme închise, fără risipă, să gândești pe termen lung, fără compromisuri de mediu, să tratezi responsabilitatea ecologică drept o decizie de business, nu ca pe o obligație morală. Este o mentalitate de business regenerativ – care lasă în urmă nu doar profit, ci valoare reală pentru comunități, planetă și generațiile următoare. Certificările ISCC EU și ISCC PLUS aduc forță nouă pentru sustementalitate. Ce înseamnă pentru partenerii noștri? Înseamnă materiale certificate internațional, cu trasabilitate completă, suport pentru raportări ESG/CSR, transformarea deșeurilor în energie și impact pozitiv și încredere într-un model certificat, verificabil, scalabil.
