Diversificarea, strategia Grup Șerban Holding pentru a ajunge în pole-position
Investiții constante în diversificare – așa ar putea fi rezumat în doar câteva cuvinte Grup Șerban Holding, o afacere antreprenorială cu o istorie de peste 30 de ani pe piața locală. Povestea nu se oprește însă aici. După listarea la Bursă, compania a pus pe listă proiecte de investiții de 100 de milioane de euro, obiectivul fiind atingerea EBITDA de 50-60 de milioane de euro până în 2030, susține Nicolae Șerban, Director General Grup Șerban Holding. 
Anul trecut, Grup Șerban a aniversat 30 de ani de la începutul aventurii antreprenoriatului. Care sunt cele mai importante schimbări prin care a trecut compania?
România a fost și este o țară propice pentru antreprenoriat. Activăm într-o piață în care mai sunt multe de făcut. Cred că există o mulțime de oportunități de plan local, însă viziunile pot fi diferite. Sunt antreprenori care nu au reușit să depășească provocările și au devenit mai pesimiști vizavi de oportunități, sunt antreprenori care au început businessurile imediat după Revoluție și nu au reușit să le transfere către noua generație. Businessul nostru a fost început de tata, a fost continuat de mine și de soția mea și copiii noștri sunt deja implicați. Deci perspectiva noastră din punctul acesta de vedere este una de viitor. La 30 de ani de la momentul zero, Grup Șerban este un business cu o cifră de afaceri de peste 120 de milioane de euro și care reunește sub aceeași umbrelă patru linii de activitate: agribusiness (cultura plantelor și comerț cu cereale, plante oleaginoase și legume), zootehnie, panificație, cofetărie și alimentație publică și divizia de prestări servicii.
Care au fost cele mai importante etape în acest parcurs?
Businessul de panificație a reprezentat practic primul pas. În 1994 am început activitatea de producție și comercializare a produselor de panificație și patiserie într-un spațiu de 300 de metri pătrați în Onești, județul Bacău. Zece ani mai târziu, am intrat în zona de zootehnie și am început să creștem pui, iar în 2008 am început să investim în agricultură. În 2023 am luat decizia de a renunța să mai creștem pui și am închiriat fermele unui partener, dar tot în același an am decis să dezvoltăm o nouă divizie de business și, la finalul anului 2023, am demarat investițiile pentru o fermă de găini ouătoare. În plus, complementar businessului din agricultură, am decis să dezvoltăm businessul zootehnic, de îngrășat rumegătoare, adică vaci Black Angus și ovine Ile de France.
Cum arată segmentarea pe divizii de business și ce pondere are fiecare divizie în total cifră de afaceri?
Așa cum spuneam, panificația a fost punctul zero, însă acum reprezintă sub 10% din cifra noastră de afaceri. Vorbim despre un business într-o piață foarte aglomerată și cel mai probabil nu vom mai aloca bugete pentru dezvoltare în această zonă. Astăzi producem aproximativ 20 de tone de pâine pe zi. Nu este mult, dar nici puțin. Producem și vindem doar pâine cu gramaj de peste 600 de grame și avem un portofoliu de până în 15 sortimente. Cred că sunt mai bine de 10 ani de când am renunțat la sortimentele clasice de pâine și raționamentul a fost diferențierea. Nu cred că ai o șansă de supraviețuire dacă activezi pe o nișă unde se bat toți jucătorii, mai ales în contextul în care prețurile produselor sunt mici, iar costurile sunt foarte mari.
În schimb, am ales să investim în legumicultură și zootehnie. E mult mai ușor să faci investiții și să crești acolo unde este loc. România importă 50% din necesarul de legume rădăcinoase și, până acum patru luni, importam 100% din cartofii pre-prăjiți congelați. Situația este similară și dacă ne referim la cererea pentru carnea de rumegătoare. În Europa este cerere mai mare decât oferta, iar România are undeva la 2,5 milioane de hectare de pășuni, deci potențialul pieței locale este mare.
Luați în calcul să faceți un exit din businessul de panificație?
Nu este cazul să facem un exit cât timp avem o EBITDA pozitivă. Această divizie și băcăniile au generat anul trecut 8% din total business. În momentul în care EBITDA va intra pe un trend descendent și vom vorbi și despre o uzură fizică și morală a capacităților de producție, probabil ne vom opri din acest business. Nici în zona de retail propriu perspectivele de dezvoltare nu sunt foarte mari. Cele șase băcănii operaționale în Onești funcționează foarte bine, însă ritmul în care facem noi afaceri este mult mai mare decât cel în care am putea să dezvoltăm băcănii. Nu avem în plan să dezvoltăm această divizie și, dacă ne raportăm la piețele din Occidentul dezvoltat, se observă clar o orientare către magazinele online. România este încă departe de punctul acela, dar având în vedere ritmul de dezvoltare al noilor tehnologii, e clar că viitorul comerțului va fi online.
Anul trecut ați anunțat investiții semnificative în dezvoltarea diviziei de legumicultură. Cât de importantă este acum această divizie de business?
În legumicultură suntem undeva la jumătatea drumului din ceea ce ne-am propus. În funcție de rotația culturilor, am ajuns undeva la 650-700 de hectare de legume, în principal cartofi și ceapă. În luna martie, am demarat, în regim experimental, culturi de pepeni și varză, cu scopul de a testa potențialul agronomic și comercial al acestor produse în contextul regiunii. În acest moment avem zece baze cu o capacitate totală de depozitare de 162.000 de tone de cereale și plante oleaginoase. Pe lângă acestea, deținem și două depozite de legume cu temperatură controlată, aflate în Căiuți și Orbeni, cu o capacitate totală de 6.500 tone și, anul acesta, am finalizat trei hale frigorifice noi pentru legume, cu o capacitate de 5.000 de tone fiecare. Deci am ajuns la o capacitate totală de depozitare frigorifică de 21.500 de tone și avem în derulare investiții pentru a ajunge, în 2028, la 50.000 de tone. Estimăm că, peste trei ani, vom putea stoca și comercializa cartofi fresh pentru o mare parte din retailerii din România, reducând astfel nevoia de import și creând un avantaj competitiv clar pe piața legumelor proaspete. Estimăm că, până în 2029, când vom finaliza investițiile pe care le avem pe listă, această divizie va reprezenta 8% din business.
Concret, ce zone vizează aceste investiții și la ce valoare se ridică bugetul total?
Noi facem investiții încă de la momentul zero al businessului. La ora actuală, avem mijloace fixe, neamortizate, în jur de 85 de milioane de euro. Pentru perioada 2024-2028 ne-am propus să investim aproximativ 100 de milioane de euro în proiecte de amploare care vizează atât divizia de agribusiness, prin extinderea liniilor de irigații, cât și în zona de legumicultură prin construcția celor trei hale noi, o unitate de depozitare și ambalare a legumelor dotată cu o hală robotizată și sortare optică, dar și o facilitate de producție. Investiția în platforma industrială de la Sascut, de șapte milioane de euro, are rolul de a reduce dependența României de importurile de cartofi în lunile martie-iunie. Urmează o nouă etapă de dezvoltare și fabrica de procesare a cartofilor, cu o capacitate de 45.000 de tone pe an pentru producția de french fries și 15.000 de tone pe an pentru producția de fulgi de cartofi, reprezintă cel mai important proiect. Investiția totală în fabrică se ridică la 47,2 milioane de euro, din care 28,3 milioane de euro reprezintă fonduri nerambursabile.
De unde vin cele mai mari oportunități pentru Grup Șerban?
Obiectivul nostru este să consolidăm diviziile de legumicultură și zootehnie. În plus, sperăm ca la finalul lui august să putem demara autorizarea pentru cele zece hale de găini ouătoare. Investiția s-a ridicat la 11,5 milioane de euro și vom avea o capacitate de producție de 50 de milioane de ouă pe care le vom comercializa către retaileri și HoReCa sub brandul Moldavia, începând cu prima parte a anului 2026. Oportunitățile de creștere vin din diversificarea businessului și consolidarea acelor divizii unde există potențial mare de creștere.
Ce așteptări aveți pentru 2025 raportat la 2024?
Anul trecut, Grup Șerban Holding a avut o cifră de afaceri de 600 de milioane de lei, în creștere cu 4% față de anul precedent. EBITDA a fost de 67 de milioane de lei, în creștere cu 25% față de anul 2023, și din aceasta, profitul net a fost de 14,3 milioane de lei. Anul acesta, ploile ne-au întârziat campania de primăvară, ceea ce este excepțional. Însă plătim impozit 1% din cifra de afaceri și, de anul trecut, nu mai beneficiem de facilitățile acordate lucrătorilor din sectorul agricol. Am finalizat primul trimestru cu o cifră de afaceri de 60,5 milioane de lei și cu EBITDA de 14,1 milioane de lei, ambele în scădere față de aceeași perioadă a anului trecut. Ținta este atingerea unei EBITDA de 50-60 de milioane de euro până în 2030, de patru-cinci ori mai mare față de nivelul din 2024.
