Cum își asigură Eisberg România un teren sănătos de creștere pentru 2022
Eisberg România, cel mai important producător de salate fresh convenience pe piața locală, va încheia anul acesta cu un avans de 20% al afacerilor, având în derulare investiții de peste 6 milioane de euro și planuri de extindere a portofoliului. Această strategie ar putea reprezenta atuul pentru creșterea businessului și în 2022, consideră Nicoleta Scarlat, Manager Vânzări Eisberg România. 
Cum arată bilanțul financiar al companiei și cum a variat ponderea retailului în total business în anul 2021?
Pentru acest an, estimăm un plus de 20% pentru cifra de afaceri față de 2020, când am ajuns la aproape 53 de milioane de lei. Dacă ne raportăm la volumele vândute, creșterea este tot de 20% față de 2020. Profitabilitatea nu a crescut însă în același ritm cu cifra de afaceri, deoarece sunt încă sectoare care nu funcționează la capacitate normală, cum este HoReCa. În acest moment, aproximativ jumătate din activitatea noastră este generată de sectorul de retail, dar există variații de +/-5% între retail, HoReCa și sistemele gastronomice.
În contextul creșterii importanței retailului, ce noi parteneriate targetați?
În acest moment, noi colaborăm cu majoritatea rețelelor internaționale. Excepție fac Penny și Metro cu care desigur că ne-am dori să colaborăm, dar, ca în orice colaborare, este necesar să existe dorință de ambele părți. În continuare ne orientăm spre consumatorii cu un stil de viață sănătos. Din nefericire, ultimii doi ani ne-au arătat mai clar cum percep mulți dintre români termenul de „sănătos”. Cred că este nevoie de o definire mai clară a termenilor mai ales în segmentul pe care activăm noi, cel alimentar, pentru că sunt câteva detalii care pot transforma un produs aparent sănătos într-un pericol.
Putem vorbi de o neconcordanță între ce declară consumatorii și ce se întâmplă cu adevărat în piață? Este o situație generată și de pandemie?
Trebuie să recunoaștem că una este ce declară oamenii și alta ceea ce fac zi de zi. Și dacă stăm să ne gândim că nu mai exista drojdie la raft, iar pe social media era plin de fotografii cu gogoși, pâine, pizza și tot așa, nu prea știu ce să spun despre orientarea spre produse mai sănătoase. Așadar, pot să afirm că realitatea reflectată în social media m-a lămurit mai bine decât orice studiu de piață. Drept urmare, sper că actualele alegeri să nu fie menținute pe termen lung.
Cum ați regândit strategia pentru a securiza businessul în contextul continuării crizei sanitare?
Acesta este unul dintre motivele mele de maximă frustrare, pentru că noi am acționat întotdeauna ca și cum ar fi caz de urgență sanitară. Nu trebuia să vină o pandemie ca să ne facă să respectăm norme sanitare. Noi am făcut acest lucru dintotdeauna. Anul trecut, în luna aprilie, toată lumea vorbea despre cum curăță și dezinfectează tot, ce și cum mai spală. Noi eram întrebați „cât și ce mai facem pentru siguranța alimentului”. Eram mută, nu aveam ce să spun. Asta pentru că la Eisberg se poartă mască, se spală și dezinfectează mâinile dintotdeauna, de când sunt eu angajată, adică din 2002. Nu a fost niciun moment în care să nu spălăm hala de producție la final de zi, indiferent cât de lungă a fost ziua. Absolut niciodată nu s-a făcut rabat de la acest lucru sau de la alte măsuri de siguranță.
Care sunt provocările cu care vă confruntați în ceea ce privește materia primă? În ce măsură reușiti să asigurați necesarul cu produse locale?
În România se produce salata doar într-un anumit interval de-a lungul anului, așadar parteneriatele cu producătorii locali de salată sunt rare. Avem producție mai mare de varză, ceapă, morcov și folosim aceste legume din producția internă. Vreau să subliniez faptul că noi suntem într-o continuă căutare de fermieri parteneri. Ne dorim roșii, salată, ne dorim mai multă varză din producția internă. Ne lovim însă de multe neajunsuri care țin în mare parte de modul de producție și de certificări. Avem reguli și principii stricte din acest punct de vedere și, din păcate, pe piața internă, condițiile pentru certificarea Global Gap sunt îndeplinite de prea puțini fermieri.
Care sunt țările cele mai importante sub aspectul importurilor?
Pentru cantitățile necesare grupului, primul lucru pe care îl luăm în calcul este producția locală. Al doilea pas este reprezentat de temperatura de cultivare pe glob. Mai exact, pe timp de iarnă, asigurăm materie primă din sudul Europei, din Spania sau Grecia, spre exemplu. Pe perioada verii însă, se schimbă zona de acțiune și achizițiile se fac mai mult dinspre nord, din state precum Polonia sau Germania.
În contextul dat, cum a evoluat portofoliul Eisberg și ce planuri de dezvoltare aveți?
Interviul complet poate fi citit aici.
