Piața FMCG locală, pe locul 7 în topul creșterilor valorice în estul Europei în 2022
Cu un plus de 15,8% în valoare în 2022 piața locală de bunuri de larg consum se situează pe locul 7, alături de Polonia, în topul creșterilor valorice în estul Europei, potrivit datelor NielsenIQ. România se află însă într-o situație mai bună decât majoritatea regiunii în ceea ce privește consumul, fiind una dintre puținele țări care nu au scăzut în volum la nivelul întregului an. 
”Încetinirea consumului a devenit evidentă în ultimele două trimestre ale anului trecut, înregistrând o scădere de 2,6% a volumelor în Q4, pe fondul unei accelerări a creșterii prețurilor până la 21,7% față de trimestrul patru al anului precedent”, spun reprezentanții NielsenIQ.
Din perspectivă valorică, toate macro-categoriile de produse au fost pe un trend ascendent din perspectivă valorică în 2022, cea mai mare creștere fiind raportată de produsele alimentare care au bifat un plus de 20,1% și care reprezintă 54% din totalul coșului de cumpărături din România, urmată de băuturile non-alcoolice care au înregistrat o creștere valorică de 15%. Cu o pondere de 14% în total piață, produsele non-alimentare și-au majorat vânzările cu 11,7% în valoare, în timp ce băuturile alcoolice au bifat un avans de 6,1% în 2022 față de 2021.
Deși 81% dintre categoriile de produse au crescut în valoare anul trecut, doar 43% dintre ele au crescut și în volum. ”În cele mai mari 15 categorii de FMCG ce au înregistrat creșteri de peste 10% regăsim produse precum carnea, băuturile răcoritoare, apa, brânza, cafeaua, ciocolata, snackurile, produsele lactate, uleiurile de gătit sau pâinea, în timp ce singurele care au avut creștere și în volum sunt carnea, pâinea și snackurile sărate”, adaugă reprezentanții NielsenIQ.
Reacția consumatorilor români în fața creșterii prețurilor
Ca metodă de adaptare în fața creșterii prețurilor, consumatorii români s-au îndreptat și către mărcile private ale retailerilor, ridicând cota de piață a acestora cu 0,9 puncte procentuale, ajungând ca aceste produse să reprezinte 16,2% din totalul vânzărilor. Această tendință a românilor de a se orienta către mărci proprii se datorează și faptului că, în România, comerțul modern este în creștere, atât în valoare, cât și în număr de magazine.
”Deși ne situăm în topul țărilor cu cea mai mare creștere a mărcilor private, ponderea lor din total vânzări este încă mult sub cea a unor țări precum Spania, Anglia sau Polonia, unde mărcile private reprezintă mai mult de o treime din piață.
Cât despre canalele cu cea mai bună evoluție, minimarketurile au raportat cea mai dinamică creștere pe plan local (+25,2%), urmate de discounteri (19,6%), supermarketuri (17,7%) și hypermarketuri (13,5%), în timp ce comerțul tradițional a raportat un avans de 12,6% chiar și pe fondul reducerii numărului de magazine. Și comerțul online monitorizat de NielsenIQ a înregistrat o creștere în anul 2022, atingând în vârfurile de sezon un maxim de 2% din totalul pieței de produse de larg consum.
În 2022, majoritatea retailerilor și-au redus ofertele promoționale, sub presiunea prețurilor în creștere. În trimestrul 4 al anului 2022, 21,9% din vânzările din comerțul modern s-au desfășurat în cadrul ofertelor promoționale, în scădere față de aceeași perioadă a anului trecut. Singura macro-categorie de produse care a crescut nivelul promoțional a fost cea a produselor alimentare, în timp ce supermarketurile sunt singurul canal care a înregistrat o creștere de promoții. În acest context, promoțiile din 2022 au fost mai eficiente decât cele desfășurate anul anterior, 52% (+2%) din vânzările promo aducând creștere reala, ca urmare și a faptului că „vânarea promoțiilor” este o metodă importantă prin care consumatorii încearcă să facă față presiunii inflaționiste.
Bugetul alocat cumpărătorilor FMCG continuă să crească
În timp ce la nivel global, 62% dintre consumatori consideră că în acest moment ne aflăm deja în recesiune, iar 38% declară că își pot acoperi doar nevoile primare, 48% dintre ei se așteaptă ca actuala contracție economică să se mențină pe toată durata anului 2022. În acest context, consumatorii își vor schimba prioritățile în așteptarea unui an dificil, vor exista reduceri de cheltuieli, dar și dorința de a se bucura de viața și de produse de calitate, la mai puțin de un an după dispariția restricțiilor legate de pandemie.
Astfel, deși într-un context economic dificil, bugetul alocat pentru bunurilor de larg consum continuă să crească, consumatorii români aplică noi metode pentru a face față creșterii prețurilor. ”Presiunea inflaționistă se va domoli în a doua parte a anului 2023, iar PIB-ul țării este estimat că va crește cu doar 1,8. Deși inflația a atins pragul de 16,3% la finalul anului trecut, salariile medii au crescut doar cu 12,5%. Printre metodele de a face față majorării prețurilor, mai mult de jumătate dintre consumatorii români (64%) afirmă că vor renunța să cumpere produse non-esențiale, iar 54% dintre ei spun că își vor face cumpărăturile din magazine de tip discounter”, concluzionează reprezentanții NielsenIQ.
