Industria alimentară, sub presiunea războiului din Ucraina
Războiul pornit de Rusia în Ucraina a schimbat cursul vieții de mai bine de o lună încoace, dar implicațiile și efectele încă sunt analizate și disputate de specialiști. Cum orice criză produce efecte în lanț, industria alimentară se poate confrunta cu dificultăți în contextul în care cele două țări sunt cei mai mari exportatori de cereale la nivel global. Cum se traduc implicațiile acestui conflict pe plan local și cum văd reprezentanții din industrie perioada următoare? 
Într-un context economic global incert, care încearcă să-și revină de pe urma pandemiei de COVID-19, conflictul din Ucraina accelerează anumite transformări din ultimii doi ani și pune presiune în special pe lanțurile de aprovizionare, evidențiind importanța și necesitatea producției locale. Mai mult, dacă privim spre viitor, creșterea prețurilor la energie, precum și la materii prime va nărui eforturile publice și private de a îmbunătăți securitatea alimentară la nivel global. Nu în cele din urmă, conflictul militar va influența modul în care companiile își derulează operațiunile internaționale, mai multe parteneriate comerciale cu furnizori din ambele țări fiind suspendate și reorientate către alte piețe.
Lanțuri de aprovizionare locale
Războiul a impactat întregul lanț de aprovizionare, ducând la blocaje, congestii și creșteri de prețuri pe toate tipurile de transport, mărfuri și combustibili. „Localizarea”, o tendință accelerată de pandemia de COVID-19, va deveni tot mai importantă în perioada următoare în contextul dificultăților și întreruperilor din lanțurile de aprovizionare, care vor fi prelungite și vor pune presiune pe companii să-și regândească zona de supply chain. Acest lucru ar putea conduce la creșterea prețurilor pentru materii prime în industria alimentară sau componente de bază pentru sectoarele conexe.
Lanțurile de aprovizionare scurtesunt mult mai puțin predispuse la perturbări comerciale și geopolitice și, de asemenea, micșorează costurile de transport și asigurarea aferentă. În plus, pe măsură ce costurile cu forța de muncă sunt în creștere la nivel global, furnizori din țări precum China și Rusia își pierd treptat din avantajul de a avea prețuri scăzute în detrimentul producțiilor locale.
Citește și: Efectele colaterale ale războiului de la granița României
„Ne este clar că suntem în pragul unei profunde crize economice provocate atât de distorsiunile cronice ale fluxurilor financiare și de producție, cât și de interesele de putere pe care unele țări le manifestă în mod violent. În speranța că va fi doar criză economică, vreau să cred că din ce în ce mai mulți consumatori vor realiza în următoarea perioadă importanța existenței producției autohtone concomitent cu formarea și consolidarea lanțurilor de distribuție românești. Cred că este datoria noastră ca pe timp de criză să clădim un sistem robust, flexibil, viabil economic, care să dreneze produsele românești către consumatori utilizând cât mai mult din infrastructura existentă”, consideră Florian Mateiță, co-fondator Obor21, cooperativă digitală țărănească.
Prețuri mai mari
Șocul indus de agresiunea la adresa Ucrainei se va reflecta în prețuri, care vor crește, în condițiile în care ponderea cheltuielilor cu alimentele în coșul de consum este cea mai ridicată în România din toate țările UE. „Nu putem vorbi de foamete în țara cu a șasea cea mai mare suprafață de terenuri agricole din UE și unul dintre cei mai importanți producători de cereale din UE. Din păcate România exportă preponderent materii prime și produse cu valoare adăugată mică și importă produse cu valoare adăugată mare. Astfel, balanța comercială cu bunuri alimentare a devenit o vulnerabilitate”, declară Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR.
Astfel, războiul din Ucraina va menține ridicate prețurile la combustibili și mărfuri pentru mare parte a anului. Acest lucru nu va conduce doar la creșterea costurilor de business, dar va determina și o intensificare a eforturilor cu privire la securitatea energetică și alimentară. Conflictul armat deja obligă guvernele să-și examineze îndeaproape politicile alimentare și agricole și nu doar în Europa, ci și în Orientul Mijlociu sau chiar China, și este așteptată o creștere a investițiilor în agritech și proiecte pentru creșterea productivității alimentare. Mai mult, unele țări din UE, printre care și Germania, încearcă să reducă ponderea produselor agricole utilizate ca furaj pentru a reduce consumul de carne și a populariza produsele din proteine alternative. Cum aproximativ 60% din cerealele din UE merg către hrana animalelor, această abordare va ajuta la izolarea regiunii de șocurile globale de aprovizionare. De asemenea, va ajuta la realizarea obiectivelor de sustenabilitate, precum reducerea nivelului ridicat de emisii de metan de la animale.
Vezi și: Tendințele care vor redefini industria de retail alimentar în următorii ani
De altfel, singurul lucru pozitiv în tot acest context, consideră Feliciu Paraschiv, proprietarul lanțului Paco Supermarkets și Vicepreședintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR), este faptul că risipa alimentară se va diminua pe cale naturală. Oamenii vor fi mai atenți la ceea ce cumpără și ceea ce consumă și nu vor mai arunca atâta mâncare, însă acest comportament va fi mai degrabă bazat pe creșterea prețurilor la alimente, acesta fiind de fapt cel mai vizibil efect indirect al războiului din Ucraina pe plan local. Produse precum uleiul, mălaiul, făina, orezul, zahărul, drojdia sau chiar arpacașul au bifat majorări de 30%-40% în ultima perioadă. „Partea de inflație cred că deja devine insignifiantă. Foarte accentuată este creșterea prețului acestor produse, cauza fiind faptul că Ucraina și Rusia sunt cei mai mari exportatori de cereale. Noi acum consumăm din stocurile de cereale produse anul trecut și suntem supuși la presiunile pieței externe și la tot ceea ce se întâmplă la nivel global”, explică Feliciu Paraschiv.
Potrivit acestuia, toate produsele de pe lanțurile de aprovizionare ale culturilor de cereale vor suferi majorări de preț în perioada următoare. „Faptul că nu se mai bazează nimeni pe producția de cereale din Ucraina și Rusia creează o perturbație foarte mare pe piață și pe bursa de cereale, iar toată lumea e prevăzătoare și ridică prețurile. Sau pur și simplu nu au de unde să cumpere la prețurile practicate înainte. Pare cumva o acțiune speculativă, iar shopperii pun creșterea prețurilor pe seama retailerilor, dar avem o piață concurențială acerbă, toți încercăm să ne păstrăm segmentul, nu ne permitem să ridicăm prețurile excesiv din zvonuri, informațiile vin de la furnizori”, explică Feliciu Paraschiv.
Citește mai multe AICI.
