FacebookLinkedinYoutubeTwitter

Acasă > Articole > Contextul implementării sistemului garanție-returnare în România

Contextul implementării sistemului garanție-returnare în România

sistem garanție returnare

Considerat a fi una dintre cele mai eficiente modalități de reducere a deșeurilor din plastic, sistemul de garanție-returnare este tot mai aproape să fie implementat și pe piața locală.

Deși se vorbește despre el de mai bine de doi ani, implementarea propriu-zisă ar urma să aibă loc din 2021. Pentru România, provocarea este mare din moment ce mai puțin de 15% din deșeurile pe care le producem la nivel național sunt reciclate corect.

În timp ce sistemul garanție – returnare funcționează deja în peste 10 state europene, cu rezultate care ating colectarea și procesarea a circa 90% din deșeurile reciclabile puse pe piață, România abia se pregătește de implementare. 19 noiembrie a fost data la care Ministerul Mediului a publicat spre dezbatere publică proiectul de Hotărâre de Guvern pentru stabilirea sistemului de garanție – returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile, iar în nota de fundamentare stătea scris negru pe alb că în România, dintre deșeurile abandonate atât în mediul rural, cât și în mediul urban, aproximativ 38% sunt reprezentate de plastic, sticlă și metal.

Soluția pentru a stimula reciclarea stă tocmai în taxarea ambalajelor, iar începând cu data de 1 aprilie 2022 și cel puțin până la 31 martie 2023, valoarea garanției este în cuantum de 50 de bani pentru toate tipurile de ambalaj care intră în sistemul garanție – returnare (SGR), scopul fiind încurajarea consumatorilor finali să returneze ambalajele incluse în acest sistem. Sunt luate în calcul ambalajele primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 l și 3 l inclusiv, utilizate pentru bere, mixuri de bere, mixuri de băuturi alcoolice, cidru, alte băuturi fermentate, sucuri, nectaruri, băuturi răcoritoare, ape minerale și ape de băut de orice fel, vinuri și spirtoase disponibile pe piața din România. De la aplicarea sistemului de garanție-returnare vor fi excluse produsele exportate, produsele comercializate în magazine tip duty-free și cele comercializate în mijloacele de transport internațional.

„În urma evaluării impactului economic și social, se consideră că suma percepută cu titlu de garanție este în măsură să mențină stabilitatea operatorilor economici și în același timp să fie un impuls în vederea creșterii gradului de colectare”, se arată în documentul supus dezbaterii publice de către Ministerul Mediului. 

Trebuie menționat că decizia de a taxa ambalajele din plastic începând cu 2021 a fost deja anunțată de Consiliul European ca parte a pachetului de măsuri de redresare economică post COVID-19, dar nu este pentru prima dată când este luată în calcul la nivel european. În 2018, autoritățile europene propuneau modernizarea și simplificarea sistemului general de finanțare și diversificarea surselor de venituri la buget. Siegfried Mureșan, europarlamentar român și vicepreședintele PPE, susține că taxa pe plastic va genera aproximativ 6,6 miliarde de euro pe an, din care contribuția anuală a României se va ridica la 120 – 140 de milioane de euro. În contextul pandemiei însă, țara noastră va primi o derogare care va duce la o reducere la jumătate a contribuției.

Taxa pe plastic, contribuție la bugetul european

Alin Negrescu, Partener KPMG România, explica în luna octombrie că această taxă va fi plătită de către statele membre ale Uniunii pe baza cantității de deșeuri de ambalaje din plastic care nu se reciclează. „Astfel, statele membre au libertate să hotărască modul de implementare și, în timp ce anumite state pot decide să plătească contribuția către UE din bugetul lor național, este probabil ca multe dintre ele să impună o nouă formă de impozitare asupra ambalajelor din plastic, lucru care va duce la regimuri diferite pe teritoriul UE.”

România a decis impunerea unei taxe, iar costurile acestui sistem sunt suportate de producători pentru că, potrivit statului, este responsabilitatea acestora să își scoată de pe piață ambalajele. Un alt lucru important de punctat este faptul că asupra României a fost deschisă deja procedura de infringement din cauza depozitelor ilegale de deșeuri, iar dacă acestea nu sunt închise sau modernizate până la finalul anului, România riscă amenzi care se ridică la 200.000 de euro pe zi.

Julia Leferman, Director General al Asociației Berarii României, susține că, împreună cu producătorii din industria băuturilor răcoritoare, s-au organizat deja în avans pentru noile reglementări.

„La începutul acestui an, producătorii din sectorul berii, al apelor și băuturilor răcoritoare au creat Alianța Producătorilor de Băuturi. Sunt companii mari care s-au așezat sub această umbrelă, reprezentăm 70% din piața de băuturi din România, această piață făcând obiectul de interes al viitorului sistem de garanție. Împreună am început acest proces de analiză și dialog cu Ministerul Mediului pentru a contura un sistem care să fie cât mai adaptat specificului local și deopotrivă există un angajament al acestor companii în a asigura costurile inițiale de finanțare ale acestui sistem pentru că el vine la pachet cu investiții semnificative”, susține Julia Leferman.

Investiția nu poate fi recuperată mai devreme de trei – patru ani, completează aceasta, și subliniază în același timp că acest sistem de garanție – returnare nu va putea fi funcțional decât pe baza unui regim de obligativitate, nu pe bază de voluntariat. În industria berii, spre exemplu, doar 20% dintre ambalajele pe care producătorii le pun pe piață reprezintă ambalaje reutilizabile care, de altfel, se întorc la producători pentru a fi reintroduse în producție. Restul trebuie să intre în sistemul SGR. Cât despre sursele de finanțare, un lucru este clar: una dintre componente va fi acoperită de valoarea garanției nerevendicate, până când populația va începe să returneze ambalajele la comerciant.

Alice Nichita, Președintele Asociației Naționale pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR) a declarat în cadrul unei conferințe publice că membrii asociației își doresc implementarea sistemului garanție – returnare pentru că „oferă acces la materie primă de calitate, care poate fi reciclată și noi, ca producători, vom avea acces la rPET de pe piața locală. Așa se închide cercul pentru noi ca producători. Ne-am uitat la cele mai bune soluții pe termen lung și soluții sustenabile, nu am vrea să ne grăbim neapărat într-un model care nu este eficient și ne dorim aici, în România, să construim ceva pentru viitor”, explică aceasta.

„Cred că în proiectul de Hotărâre de Guvern se regăsesc principalele obiective și principii pe care le regăsim într-adevăr și în celelalte state membre care au implementat sistemul DRS ( deposit-refund system). În același timp, cred că am reușit să diferențiem multe dintre caracteristicile specifice României și de care va trebui să ținem cont mai ales în faza de implementare pe care noi o vedem scurgându-se foarte rapid începând bineînțeles din momentul în care legislația va fi pusă în vigoare și în momentul în care administratorul de DRS va fi licențiat. Noi ne referim la un univers de aproximativ 6 miliarde de unități, fie că sunt PET, sticlă sau aluminiu, care vor intra în sistem de DRS”, completează Alice Nichita.

Cum va funcționa sistemul garanție – returnare

Costel Alexe, fostul ministru al Mediului, susținea la începutul lunii septembrie, când încă ocupa funcția de ministru, că „sistemul garanție - returnare este acel sistem prin care fiecăruia dintre noi atunci când vom cumpăra o băutură răcoritoare sau o băutură alcoolică, fie că este la doză, PET sau sticlă, ni se va reține o garanție pe care o vom primi înapoi indiferent de locul unde vom merge cu ambalajul fără să avem bonul fiscal”.

Mircea Fechet, actualul ministru, susține că acest sistem este modalitatea prin care România se va transforma din țara gunoaielor depozitate în țara reciclării. Sistemul va fi obligatoriu pentru toate magazinele din România, indiferent că vorbim despre supermarketuri sau despre magazine de mici dimensiuni. „E important ca micile magazine să fie parte din sistem pentru că, astăzi, doar 30% din comerțul din România se face în supermarketuri. Restul de 70% se întâmplă în micile magazine. Fiecare magazin va putea opta pentru un sistem manual de colectare a deșeurilor predate de populație sau pentru sisteme automate, așa cum vedem în alte state europene. E important de spus că, în magazinele de mici dimensiuni, va fi impusă o cantitate limită de predare a deșeurilor pentru a nu perturba activitatea acestor tipuri de magazine. Totodată, e important ca toată lumea să știe că toate magazinele din România vor fi recompensate prin acest sistem cu un tarif de administrare a deșeurilor colectate”, completează ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.

George Bădescu, directorul executiv al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România spune că sprijină sistemul de gestionarea a ambalajelor, dar subliniază că asociațiile de comercianți trebuie incluși în procesul decizional. „Ar fi foarte util să avem și un studiu economic, un studiu de fezabilitate care să arate provocările pentru care avem nevoie de soluții concrete având în vedere că acest sistem își propune lucruri foarte ambițioase, însă într-o perioadă scurtă de timp. În ceea ce îi privește pe retaileri, cu toate că preocuparea pentru mediu este una fără îndoială extrem de importantă, nu trebuie să uităm faptul că ei trebuie să fie operaționali în această zonă comercială alimentară. Vom trimite propunerile și recomandările noastre către minister în perioada următoare și rămânem în continuare deschiși cu această mențiune că totuși noi am vedea ca o garanție a performanței acestui sistem faptul că retailerii ar trebui să facă parte din acest sistem decizional”, completează George Bădescu.

După cum arată proiectul de HG, sistemul de garanție – returnare prevede ca toate cantitățile de deșeuri returnate în magazine să ajungă în centre regionale de sortare pentru ca, mai apoi, să ajungă la reciclatori. Întreaga infrastructură de preluare a deșeurilor din magazine va fi organizată printr-un operator unic de sistem, după modelul statelor în care acest sistem funcționează deja.

Acest „operator” va fi o entitate non-profit în care se vor găsi producători sau reprezentanți ai acestora, dar și retaileri. Așa cum arată planul ministerului, dacă Hotărârea de Guvern va intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2021, există un termen de 45 de zile pentru reglementarea legislației terțiare și desemnarea operatorului național de sistem care va funcționa pe principiul „not for profit”. Ulterior, întreaga infrastructură trebuie finalizată în termen de un an de zile de la data selectării operatorului.

Ținte de îndeplinit în cazul României

La nivel european, până în 2025 se impune reciclarea a cel puțin 65% din greutatea tuturor deșeurilor de ambalaje, 50% pentru plastic, 77% pentru plasticul de unică folosință, 50% pentru aluminiu și 70% dacă este vorba despre sticlă. Cât despre România, datele unui studiu privind evaluarea sistemului de garanție, realizat de Academia de Studii Economice din București în acest an și citat de Ministerul Mediului în nota de fundamentare a Hotărârii de Guvern, arată că în România se colectează aproximativ 5,2 milioane de tone de deșeu municipal, dintre care 4,3 milioane de tone de deșeuri provin din deșeuri menajere și 700.000 de tone de deșeuri provin din servicii municipale. Peste 86% din cantitățile colectate sunt tratate prin eliminare și numai un procent de 13% din cantitatea totală de deșeuri este reciclată.

„La PET este cea mai ambițioasă țintă”, spune Alice Nichita, președintele ANBR. „Ne dorim cu siguranță să atingem acele ținte și chiar să le depășim tocmai pentru a limita taxa pe plastic. Iar consumatorii trebuie să înțeleagă că este pentru scopul comun al tuturor să avem un mediu curat. Să înțeleagă că nu este o nouă taxă, nici un cost suplimentar pe care trebuie să îl plătească odată ce achiziționează produsele, ci va trebuie să fie un stimulent suficient acea valoare de garanție cât să îi determine să returneze ambalajele”, explică președintele ANBR.

Recent, un sondaj IRSOP realizat cu susținerea Asociației Coaliția pentru Economie Circulară – CERC, în perioada 17-24 august, pe un eșantion reprezentativ, la nivel național, de 820 de persoane, cu o marjă de eroare de
+/- 3,4%, a arătat că, cel puțin la nivel declarativ, 96% dintre români sunt de acord cu introducerea sistemului garanție-depozit pentru ambalaje. Totodată, conform sondajului făcut la comanda Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, 81% din respondenți consideră potrivită stabilirea valorii garanției la 50 de bani per ambalaj.

„Fără îndoială că prin existența unui astfel de sistem consumatorul va avea această contribuție în atingerea unor obiective ecologice. Ce ne preocupă în acest moment este acea formulă care va face sistemul accesibil și convenabil pentru consumator fără ca acest lucru să însemne poate costuri mai ridicate sau limitări de altă natură”, adaugă George Bădescu, președintele AMRCR.

„Avem nevoie de un cadru legislativ complet, avem nevoie de ținte realiste și aici este un aspect important pentru că acest sistem va fi eficient, dar eficiența lui nu va însemna că în primul an de funcționare va putea să compenseze ignorarea acestei activități de colectare a ambalajelor folosite pe care am văzut-o în România în ultimii 15 ani. De la 15% nu vom putea sări la 75% în primul an de la funcționare și sper să avem ocazia să explicăm ministerului de ce e important să gândim această strategie într-o formulă etapizată astfel încât să dăm sistemului șansa să fie construit într-un mod eficient și nu pe repede înainte”, completează directorul general al Asociației Berarii României, Julia Leferman.

Și, nu în ultimul rând, spune aceasta, România are nevoie de un sistem de penalități care să reflecte rolul acestui sistem. „Penalitățile, corelate cu țintele realiste, trebuie să dea acest echilibru pentru ca sistemul să poată funcționa în mod eficient pe piața locală”, concluzionează Julia Leferman.

Articole Asemănătoare

Adaugă comentariu nou

Imagine CAPTCHA
Introduceți caracterele din imagine.
Tracking Popular Content