Ketchup-ul, in cosul de consum a 2 din 3 romani | Progresiv
Marcile de ketchup au un grad scazut de fidelizare a consumatorilor - aceasta este una dintre principalele concluzii ale studiului realizat de compania de cercetare 360insights de la care nu sunt decat doua exceptii: Tomi si Regal, care reusesc sa puncteze si la notorietate si in momentul cumpararii efective. Pe de alta parte, pentru restul brandurilor prezente la raft acest lucru inseamna ca inca exista loc de inovatie si crestere a cotei de piata, mai ales ca vorbim de o categorie populara de produse: 2 din 3 romani consuma ketchup, in timp ce frecventa medie de cumparare este de 1,6 ori pe luna. 
Cercetarea a fost realizata la solicitarea revistei Magazinul Progresiv si a avut drept scop determinarea tipurilor de sosuri consumate de romani, locul si frecventa de achizitie, notorietatea spontana si promptata a marcilor, dar si marcile cumparate regulat si cel mai des. Esantionul a fost alcatuit din 800 de respondenti, femei si barbati, cu varste cuprinse intre 16 si 64 de ani, si este reprezentativ la nivel urban. Datele au fost colectate prin metoda interviurilor fata in fata, in casele respondentilor, in luna mai a acestui an.
Doua sau trei sosuri consumate regulat
Sosurile cu diferite arome, folosite ca adaosuri pentru diferite feluri de mancare, se dovedesc a fi o categorie cautata de romani. Liderii incontestabili ai categoriei sunt mustarul si ketchup-ul, dar nici celelalte variante de sosuri - maioneza, de usturoi, de hrean, de iaurt, sos chilli, tzatzichi, etc. - nu sunt ignorate de consumatori. Studiul 360insights arata ca, in medie, romanii au folosit in ultimele trei luni 2 sau 3 tipuri diferite de sosuri. De mentionat si faptul ca o mai mare deschidere catre aceste sosuri o regasim printre tinerii cu varsta pana la 34 de ani, dar si in randul celor cu venituri mai mari si studii superioare sau al bucurestenilor. Potrivit cercetarii, dintre toate tipurile de sosuri consumate in ultimele trei luni, mustarul este cel mai popular, fiind consumat de 78% dintre romani. Incidenta este ridicata indiferent de dimensiunea socio-demografica la care ne raportam, totusi se remarca un consum semnificativ mai mare in dreptul tinerilor si adultilor de pana in 34 de ani.
In ceea ce priveste ketchup-ul, acesta este inclus in cosul de consum a 2 din 3 romani (66%). Ketchup-ul este utilizat mai ales de tinerii cu varsta cuprinsa intre 16 si 24 de ani si de bucuresteni, in timp ce pentru celelalte segmente socio-demografice consumul este echilibrat distribuit. Urmatoarele tipuri de sosuri cu o pondere relevanta in alegerea romanilor sunt maioneza si sosul de usturoi, alese de 1 din 3 consumatori. Doar 7% dintre cei intervievati au raspuns ca nu folosesc decat sosuri facute in casa, iar 6% nu consuma niciun tip de sos.
Nivel scazut de cunoastere a marcilor
Desi ketchup-ul are un grad de penetrare ridicat in cosul de consum, romanii nu reusesc sa mentioneze spontan decat o paleta restransa de marci. Astfel, in cazul clasamentului de mentionare spontana, majoritatea inregistreaza scoruri medii si mici de notorietate. Singurele exceptii de la aceasta regula sunt Tomi si Regal. In timp ce primul a fost mentionat de 8 din 10 respondenti, cel de-al doilea a fost amintit de putin mai mult de jumatate din esantion. Topul este continuat de marca „La minut”, mentionata de un sfert din esantion,
Hellmanns mentionata de 15% din esantion, Don Gustosso, Univer si Hame, cu un procentaj de mentionare spontana de 10% fiecare. Restul marcilor au obtinut scoruri mici de notorietate, in timp ce marcile private ale magazinelor au fost mentionate de 3% dintre respondentii care au declarat ca au consumat ketchup in ultimele trei luni.
Tomi, cumparat regulat de 7 din 10 romani
Studiul 360insights a mai aratat ca in ceea ce priveste numarul mediu de marci achizitionate in mod regulat, romanii se indreapta catre una, cel mult doua marci de ketchup. Asa cum era de asteptat, notorietatea marcilor se reflecta si in utilizarea acestora. Prin urmare, Tomi este liderul detasat al categoriei, fiind marca de ketchup cumparata regulat de cei mai multi dintre romani (7 din 10), in timp ce pentru mai mult de jumatate din esantion reprezinta si marca cel mai des achizitionata.
Pe locul doi in clasamentul marcilor cumparate regulat si cel mai des se regaseste marca Regal, achizitionata regulat de 1 din 3 romani si marca La Minut, aflata in mod obisnuit in cosul de cumparaturi a 14% dintre romani. Restul marcilor se dovedesc a fi mai degraba o prezenta ocazionala sau foarte rar intalnita.
Datorita utilizarii largi de care se bucura marca Tomi, profilul socio-demografic al celor care aleg sa il consume este uniform distribuit. In schimb, marca Regal este aleasa mai degraba de locuitorii oraselor mici, cu mai putin de 50.000 de locuitori, dar si de catre cei cu nivel mic si mediu de educatie sau venit. De remarcat este si faptul ca marca Heinz, care la nivel de total esantion are un nivel de cumparare redus, de 6%, se bucura de un grad semnificativ mai mare de utilizare in randul bucurestenilor (23%), dar si printre cei cu venituri ridicate (15%).
Cat despre canalul de achizitie, potrivit studiului 360insights, romanii achizitioneaza ketchup-ul in principal de pe rafturile magazinelor mari, precum hypermarketul sau supermarketul , insa si magazinele de proximitate au un grad de utilizare ridicat. Astfel, 46% dintre persoanele chestionate au indicat hypermarketul ca principala sursa de achizitionare. Acesta este urmat in clasament de minimarketuri sau magazinele de cartier, alese de 40% dintre romani, in timp ce pentru supermarketuri opteaza 36%.
In ceea ce priveste diferentele socio-demografice, deloc suprizator, observam ca hypermarketurile sunt alese intr-o masura semnificativ mai mare de bucuresteni, de locuitorii din orasele mari, cu peste 200.000 de locuitori si de persoanele cu studii superioare, in timp ce magazinele mici de cartier sunt alese de cei care provin din orase mici, de varstnici (55 - 64 de ani) si de persoanele cu venituri mici. Supermarketurile sunt alese in egala masura de toti respondentii, fara diferente semnificative pe niciun segment socio-demografic.








