Cresterea consumului de branzeturi proaspete, "tema pentru acasa" pentru producatorii de profil | Progresiv
Daca mai era nevoie de confirmari ca romanii iubesc branzeturile, acum le avem: o incidenta de 94% in consum si o medie de trei produse din aceasta categorie alese spre consum in mod frecvent - dupa cum arata cel mai recent studiu realizat de compania de cercetare 360insights exlusiv pentru revista Magazinul Progresiv. 
Cascavalul, branza telemea si branza topita raman in topul preferintelor, in ciuda eforturilor producatorilor de a introduce pe lista de cumparaturi si produse cu valoare adaugata mai mare sau mai multe branzeturi proaspete. Crema de branza si branzica cu smantana sunt alese fiecare in mod obisnuit de catre doar o treime dintre consumatori.
Datele studiului, care a avut drept scop identificarea comportamentului de consum si cumparare pentru crema de branza si branzica cu smantana, au fost colectate in luna aprilie, prin metoda interviurilor telefonice asistate de calculator. Esantionul a fost format din 800 de respondenti, femei si barbati cu varsta cuprinsa intre 16 si 64 de ani, si este reprezentativ la nivel urban.
Tipuri de branzeturi consumate in ultimele 3 luni
Un procent de 94% dintre romani consuma branzeturi, numarul mediu de produse incluse in consum ajungand la 3. Bucurestenii sunt chiar mai interesati de aceasta categorie, ei consumand aproape 4 tipuri de branza, o tendinta care poate fi extinsa si la locuitorii din centrul si vestul tarii, dar si la femei. Cascavalul si telemeaua sunt cele mai populare produse, fiind consumate de 79% si, respectiv, 68% dintre romani. In clasament urmeaza branza topita cu o incidenta in consum de 57%.
Asa cum era de asteptat, branzeturile proaspete au o incidenta mai mica in consum, per total, dar procentele sunt mai ridicate in randul locuitorilor Capitalei si al persoanelor cu statut social ridicat in termeni de educatie si venit. In ceea ce priveste sub-categoriile aflate in prim-planul acestei analize – cremele de branza si branzica cu smantana – ele sunt consumate, fiecare, in mod obisnuit de o treime dintre romani.
In profilarea consumatorilor de creme de branza se poate observa o pondere mai mare a bucurestenilor, a persoanelor cu studii superioare si a celor cu varste cuprinse intre 18 – 34 de ani. De cealalta parte, branzica cu smantana este mai populara printre bucuresteni, femei, in grupa de varsta 25 – 54 de ani, precum si in randul persoanelor cu venituri ridicate.
Din analiza preferintelor consumatorilor pentru branzica cu smantana versus crema de branza a rezultat faptul ca aproape jumatate dintre romani (46%) nu consuma nici crema de branza, nici branzica cu smantana. Dintre consumatorii de branzica cu smantana (care reprezinta 37% din total), un procent de 16% consuma exclusiv acest produs, in timp ce restul de 21% aleg si crema de branza. Cat despre consumatorii exclusivi de crema de branza, acestia reprezinta un procent de 18% din esantionul analizat.
Confuzie in segmentul branzica cu smantana
Studiul 360insights a relevat faptul ca, per ansamblu, romanii acorda mai putina atentie marcilor de branzica cu smantana, lucru dovedit nu doar de cei care nu au putut mentiona nicio marca din categorie (26%), dar si de numarul ridicat al celor care considera „Fagaras” ca fiind o marca si nu un tip de branza (29%).
Persoanele de 45 – 54 de ani au facut aceasta confuzie intr-o proportie mai mare. Pe de alta parte, cei care nu si-au putut aminti nicio marca si nici nu au mentionat Fagaras au fost semnificativ mai multi barbati, persoanele de 35 – 44 de ani si cei cu educatie scazuta sau venit mediu.
Referindu-ne strict la marci, Covalact si La Dorna aduna cele mai multe mentiuni spontane – 30%, respectiv, 17% - in timp ce restul marcilor au fost amintite, fiecare, de mai putin de 10% dintre consumatori. In termeni socio-demografici, nu se inregistreaza diferente semnificative, marcile mentionate avand un nivel de cunoastere echilibrat distribuit.
Atunci cand le-a fost citita lista de marci, din totalul de 7 marci existente in piata respondentii au recunoscut, in medie, patru branduri. Mai informati s-au dovedit a fi bucurestenii si persoanele de 45 – 54 de ani. Cat despre scorurile de notorietate obtinute, pozitiile fruntase si le adjudeca brandurile Covalact si La Dorna cu 89% si 86% notorietate asistata. Restul marcilor au fost mentionate de aproximativ 1 din 2 consumatori. Doar Monor inregistreaza un scor mai mic, de doar 39%, dar este marca cea mai cunoscuta in randul persoanelor cu venituri scazute.
Comparativ cu alte categorii de produse, cand vine vorba de portofoliul de marci de branzica cu smantana pe care le achizitioneaza in mod regulat, romanii se dovedesc a fi destul de fideli, optand in medie pentru o singura marca. Mai mult, topul marcilor cumparate in mod obisnuit se suprapune cu cel al marcilor achizitionate cel mai des.
Clasamentul este condus de Covalact, brand ales de 47% dintre cumparatori in mod regulat, iar 30% dintre cumparatori au declarat ca il aleg cel mai des. Urmeaza La Dorna cu 30% cumparatori frecventi si o rata de mentionare ca fiind achizitionat cel mai des de 17%. Pe locul al treilea, la o distanta considerabila de primii doi, se regaseste Monor. Restul marcilor au obtinut scoruri sub 7%. Socio-demografic nu se inregistreaza diferente notabile privind marcile achizitionate regulat si cel mai des.
Tinerii, mai informati in privinta cremelor de branza
Piata cremelor de branza numara putini jucatori, dar chiar si aici marcile inregistreaza scoruri modeste la capitolul notorietate spontana – 32% dintre consumatori neamintindu-si spontan niciun nume. Cei care au putut totusi sa mentioneze o marca de crema de branza au numit, in medie, una singura. Mai informati par a fi doar tinerii (25 – 29 de ani).
Hochland Creme si Almette domina clasamentul, fiecare dintre acestea fiind mentionata de aproximativ unul din 3 consumatori de categorie. Philadelphia este cunoscuta spontan de 13% dintre romanii intervievati, in timp ce nou-lansatul Delaco Ceva fin reuseste sa obtina 11% din mentiuni.
Din punct de vedere socio-demografic se observa ca Hochland Creme are o notorietate mai mare in randul tinerilor de 18 – 24 de ani si al persoanelor cu studii superioare, in timp ce brandul Almette este semnificativ mai bine cunoscut de catre persoanele de 25 – 29 de ani. Grupa de varsta 25 – 34 de ani si persoanele cu venituri ridicate si-au amintit mai mult marca Philadelphia, pe cand Delaco Ceva fin se bucura de o notorietate usor mai ridicata in mediul urban mare, dar si printre persoanele cu educatie scazuta.
Daca spontan marcile de crema de branza inregistreaza scoruri mici, asistat scorurile sunt semnificativ mai mari. Astfel, consumatorii si-au adus aminte, in medie, un numar de 4 – 5 din totalul de 6 marci din lista care le-a fost citita.
Sensibil mai informati par a fi locuitorii oraselor mari si persoanele de 25 – 34 de ani, care au mentionat aproape 5 marci. Clasamentul este in continuare condus de Hochland Creme si Almette, recunoscute fiecare de 9 din 10 respondenti. Pe locul al treilea se claseaza Philadelphia cu un scor de 74%, urmat de Delaco Ceva fin, President si Apetito, recunoscute de circa 6 din 10 consumatori.
Notorietatea ridicata a marcilor Hochland Creme si Almette se reflecta si in cumparare, cele doua branduri conducand, din nou, clasamentul atat in termeni de cumparare regulata, cat si de cumparare cea mai frecventa. Fiecare dintre cele doua este achizitionata in mod obisnuit de 5 din 10 cumparatori si cel mai des de aproximativ 4 din 10. Al treilea brand care completeaza podiumul clasamentului este Philadelphia cu 21% cumparare regulata si 9% cel mai des. Delaco Ceva fin reuseste sa atraga 14% cumparatori regulati si 8% cel mai des. Restul marcilor au obtinut scoruri mai mici, in jurul a 10% cumparare regulata.
In ceea ce priveste diferentele socio-demografice, Hochland Creme are un nivel usor mai ridicat de cumparare in orasele mici, sub 50.000 locuitori, si in randul celor cu venit mic, pe cand Almette este cumparat mai mult in orasele cu peste 200.000 locuitori, de catre femei si de catre persoanele cu varste cuprinse intre 35 – 44 de ani.
Similitudini la capitolul frecventa si loc de cumparare
Branzica cu smantana este cumparata, in medie, de circa o data pe luna (1,3 ori), frecventa crescand usor in randul bucurestenilor si al persoanelor de varsta medie 45 – 54 de ani (1,5 ori). De cealalta parte, crema de branza se achizitionaza, in medie, tot o data pe luna si, din nou, bucurestenii si persoanele de 30 – 34 de ani o includ in cosul de cumparaturi mai des.
Branzica cu smantana se cumpara in medie din 1 – 2 magazine, supermarketul si hypermarketul reprezentand principalele optiuni. Magazinele de cartier sunt o locatie aleasa de 2 din 10 cumparatori, in timp ce magazinele de tip discounter sunt optiunea a 13% dintre romani. Urmarind segmentele socio-demografice, se observa doar o pondere mai mare a hypermarketului, ca principal canal de achizitie, in randul bucurestenilor, dar si pentru persoanele intre 25 – 29 de ani, celelalte canale avand un profil omogen de utilizatori.
Ca si in cazul branzicii de tip Fagaras, lanturile de retail modern raman principala sursa de achizitionare si pentru crema de branza. In timp ce supermarketul reprezinta optiunea obisnuita a 63% dintre cumparatori, hypermarketul este ales de 58% dintre acestia. Magazinele de cartier si cele de tip discounter sunt alese de aproape 1 din 5 cumparatori, in timp ce magazinele cash & carry sau chiosurile aproape ca nu sunt luate in calcul ca si optiune de locatie de cumparare pentru categoria analizata.
Socio-demografic, hypermarketurile isi mentin popularitatea in Bucuresti, in timp ce magazinele de cartier sunt mai atractive pentru locuitorii din urbanul mic si in randul persoanelor cu educatie scazuta.
Pentru a descarca studiul integral, apasa AICI!
