RomBeer, un concept construit în jurul berii la draft
Un concept unic pe piața locală, RomBeer a readus la viață berea craft, fiind punctul de legătură dintre producătorii locali de bere și consumatorul final.
La patru ani distanță de la lansare, vorbim într-un cuvânt despre 2 locații proprii, un program de franciză prin care targetează 700 de magazine în următorii cinci ani și afaceri de peste 1 milion de lei.
Primul lucru care devine evident atunci când treci pragul Stației RomBeer este pasiunea pentru bere a oamenilor de acolo. Întâmpinat de hărți care descriu evoluția berii în lume sau etichete care mai de care mai colorate, cel care vizitează magazinul va pleca de acolo, cu siguranță, nu doar cu bere, ci și cu multe povești despre ea.
„Prin noi se dezvoltă industria berii românești, pentru că în momentul de față ea nu există. România este un mare producător de bere, dar nu mai producem materie primă pentru bere. Noi suntem mari consumatori de bere, dar consumăm un singur stil de bere, și acela cu virgulă. La noi, în stațiile RomBeer, fiecare client e tratat aparte, i se spune toată povestea - de unde vine berea, cum vine berea - și are neapărat parte de o degustare. La 50 de tipuri de bere cât avem noi aici, fără degustare e misiune imposibilă să transmiți exact ce este berea respectivă”, povestește Igor Leșan, cel care a construit RomBeer.
Un concept pe care antreprenorul îl aseamănă cu o stație Peco, RomBeer a fost lansat pe piață în 2016, atunci când Igor Leșan a aflat de existența sistemului de îmbuteliere a produsului în unitate. „Am deschis primul magazin cu doi robineți, iar vânzările erau peste așteptări, câte trei butoaie pe zi.
Apoi, în 2017 am deschis o a doua unitate, pe bulevardul Pantelimon, un proiect mare și cu multe provocări datorită zonei destul de dificile, cu 27 de robineți. Însă ce vreau să punctez e faptul că îmbuteliem oricât - jumătate de litru, un litru, doi, cât se dorește. Practic, noi aici facem legătura dintre producătorul local de bere și consumatorul final”, povestește managerul.
Pe lângă unicitatea conceptului, RomBeer a venit la pachet și cu un preț foarte competitiv, sistemul de îmbuteliere fiind cel care permite listarea produselor la un preț mic. „Scădem prețul sticlei, prețul etichetei, prețul capacului, a mâinii de lucru care îmbuteliază și ambalează, astfel încât avem beri și cu 40% sub prețul pieței”, explică Leșan.
În prezent, bonul mediu are o valoare de aproximativ 60 de lei, iar numărul zilnic al clienților dintr-o unitate RomBeer este tot de 60, cu un trafic mai intens în weekend. RomBeer deține și un depozit frigorific de 300 de metri pătrați în București, astfel încât berea să poată fi păstrată în condiții optime până ajunge în magazine.
Trecerea la franciză
Pentru că primele unități RomBeer și-au câștigat relativ ușor clienții și succesul nu s-a lăsat așteptat, decizia de a franciza a venit oarecum normal, spune antreprenorul. Magazinul RomBeer Domino, deschis în iunie 2020 este, de altfel, cea mai mare franciză a operatorului din România. În prezent, există în total patru magazine deschise în București (două proprii și două în regim de franciză) și alte cinci în restul țării - Craiova, Târgu Jiu, și două în Cluj. Urmează Baia Mare și Brașov, proiecte aflate deja în construcție, precum și Târgoviște și Alexandria, toate francize.
În prezent, costurile asociate unui nou magazin se ridică la 40-50.000 de euro. „Dacă în magazinul din Pantelimon am investit 30.000 de euro, pot spune că de atunci am evoluat, am schimbat designul, avem un brand comun, avem agenții care se ocupă de promovare, există un numitor comun”, punctează antreprenorul.
Așa se explică faptul că investiția în magazinul RomBeer Domino a fost de 52.000 de euro, incluzând aici și stocul inițial și taxa de franciză, în valoare de 5.000 de euro, recuperarea investiției urmând să aibă loc în 18-24 de luni. Magazinul are o suprafață de 55 de metri pătrați, dar suprafața pe care antreprenorul o recomandă este de 40 de metri pătrați.
Provocările industriei locale de bere
România nu este o țară consumatoare de cafenea, ci una „care își bea cafeaua acasă”, crede Igor Leșan. Iar acest crez poate fi extrapolat foarte ușor și când vine vorba despre bere: „mâncăm acasă, consumăm acasă, și de-aici vine faptul că 5,3% din berea consumată în România e bere draft. De ce? Pentru că până acum, draftul puteai să îl consumi doar când ieșeai în oraș. Am apărut noi pe piață și acum poți să consumi draft unde vrei tu - la munte, la mare, la iarbă verde, indiferent. Draftul e cea mai proaspătă bere, se îmbuteliază în vid în fabrică, iar apoi noi păstrăm lanțul de frig până în camera frigorifică a magazinului.”
Producătorul local are patru provocări în momentul de față, consideră Leșan. „În primul rând, unde vinde. Ar fi HoReCa, dar sectorul este un pic blocat. Apoi vine IKA, dar e foarte greu să intri din cauza taxei de raft și la fel de greu să te menții. Vorbim de bere proaspătă și atunci stabilitatea ei nu e foarte bună. Artizanul aruncă ce nu i-a ieșit, e cheltuiala lui, dar el ține foarte mult la calitate. Prin urmare, dacă unui producător i s-a stricat ceva și nu poate să livreze la timp, e 30.000 de euro amenda. Alt canal e reprezentat de târguri, însă anul acesta acest segment a fost practic inexistent din cauza crizei sanitare. Mai e varianta în care producătorul își face barul lui, sunt câteva exemple la Cluj. Practic, noi reprezentăm singurul canal fezabil: nu avem taxă de raft, lucrăm cu majoritatea producătorilor de bere craft din România, respectiv cu cei care își permit să îmbutelieze în butoi”, explică antreprenorul.
Cum ajung însă anumite sortimente de bere să fie oferite clienților, iar altele nu? „Noi luăm berea, o testăm la noi în magazin și vedem dacă s-a vândut butoiul sau nu. Dacă reacția e pozitivă, produsul se duce în toată rețeaua (inclusiv francize - n.red.). E un domeniu în care consumatorul chiar poate să penalizeze”, adaugă Leșan. Plaja de consumatori e încă mică, potrivit acestuia, chiar dacă numărul producătorilor crește de la un an la altul. Spre exemplu, doar în ultimii trei ani au apărut peste 50 de producători. „Noi deschidem magazinele în cartiere «de dormit», nu este o afacere de centru, mai spune el. Venim lângă consumator, iar publicul-țintă este cel din imediata apropiere.”
Planuri ambițioase de extindere
În următorii cinci ani, targetul setat de RomBeer este de 700 de unități, acestea urmând a fi deschise în localități cu mai mult de 30.000 de locuitori. Compania are și clienți din zona corporate, dar aceștia nu generează mai mult de 5% din venituri.
Pentru că vorbim despre un concept în care degustarea produselor stă la baza vânzării, antreprenorul a pus accentul pe calitatea forței de muncă.
Astfel, fiecare angajat urmează un training de trei zile: două în magazin pentru a afla cum se operează unitatea, precum și o zi petrecută în fabrică, unde poate produce bere. „Îi ducem să vadă care sunt ingredientele, cum se amestecă acestea, care sunt toate fazele de producție. Sunt multe fabrici cu care lucrăm, toți sunt foarte deschiși”, concluzionează Igor Leșan.
În ceea ce privește cifra de afaceri, RomBeer a depășit anul acesta pragul de 1 milion de lei. „Prima locație în franciză de anul acesta am deschis-o în luna mai și avem deja 9 în picioare și alte 6 în faza de construcție, iar alte 6 contracte sunt deja semnate. Mai mult, avem în jur de 10-15 cereri de franciză în fiecare zi”, încheie Igor Leșan.
