Reducerea prețurilor restabilește vânzările volumice
2024 ar putea fi anul în care vânzările înregistrate de retailerii din România ar putea atinge nivelul prepandemic, adică rezultatele din 2019. Toate formatele de magazine au înregistrat o creștere moderată a vânzărilor în prima jumătate a acestui an, supermarketurile și magazinele de proximitate fiind în topul creșterilor. 
Deși inflația a continuat să fie o provocare pentru mulți consumatori care au simțit cum cheltuiesc mai mult ca să cumpere mai puțin, prima jumătate a acestui an a venit cu creșteri de volume, arată datele de piață RetailZoom. Concret, vorbim despre un plus de 4,6% în primele șase luni ale acestui an și de 7% dacă ne raportăm la vânzările valorice.
„Toate formatele de magazine au înregistrat o creștere moderată a vânzărilor în prima jumătate a anului 2024, consolidând tendința pozitivă înregistrată în primul trimestru. Supermarketurile și formatele de proximitate își mențin poziția de lider în ceea ce privește tendința pozitivă a vânzărilor volumice, în timp ce LKA (rețelele locale) continuă să înregistreze rezultate mai bune raportat la vânzările mai lente din 2023 (față de perioada pandemică). Dinamica vânzărilor aproape s-a dublat în primele șase luni față de rezultatele din primul trimestru din 2024 versus 2023”, a explicat Bogdana Gheorghe, Managing Director RetailZoom România.
Concret, în cazul supermarketurilor este vorba despre un plus valoric de 10,9%, în timp ce volumele vândute au crescut cu 6,9% în prima jumătate a acestui an. În cazul magazinelor de conveniență, avansul volumelor este mai mic decât în cazul supermarketurilor (6%), dar creșterea valorică a vânzărilor a fost de 16%. În ceea ce privește universul LKA, în prima jumătate a acestui an vânzările valorice au crescut cu 8,9%, iar volumele au crescut cu 3,1% raportat la 2023, potrivit datelor RetailZoom. Cele mai mici rate de creștere au fost înregistrate de hipermarketuri, canal care a bifat un plus de 2,5% valoric și o creștere de 3,4% la nivel de volume.
Prețuri în scădere, volume în creștere
Pe măsură pe politica de prețuri este relaxată, consumul recuperează din pierderile cauzate de inflație. Așa se explică faptul că, din luna februarie a acestui an, au început să crească volumele tranzacționate, în timp ce prețurile și-au continuat trendul descrescător. În luna iunie a acestui an, datele de piață au indicat un plus de 9% față de iunie 2023 în ceea ce privește evoluția vânzărilor cantitative, în timp ce evoluția prețurilor la nivelul magazinelor a fost de 0,1%, potrivit datelor RetailZoom.
O privire în detaliu asupra principalelor categorii arată că semipreparatele și produsele ready to eat au înregistrat cea mai bună evoluție din punctul de vedere al volumelor vândute în prima jumătate a acestui an față de anul trecut. Topul este completat de produsele pentru fumat, cu un avans de 11%, și de băuturile alcoolice (11,4%). În creștere au fost și vânzările produselor de înfrumusețare (+7%), urmate de produsele de băcănie (+6%) și de băuturile non-alcoolice (+3,6%). La polul opus se află snackurile sărate, ale căror vânzări au scăzut cu 5,8% în perioada analizată, în condițiile în care prețul acestora a crescut cu 7%. Și snackurile dulci s-au scumpit cu 10%, dar la nivel de vânzări au reușit să înregistreze o creștere a volumelor modică, de 1,4%.
„Prioritățile consumatorilor rămân axate pe conveniență și răsfăț. Spre exemplu, chiar dacă produsele de înfrumusețare sunt în top cinci, acestea au înregistrat o ușoară scădere față de începutul anului, poziția lor în top trei fiind luată de băuturile alcoolice, care s-au bucurat de o creștere mai mare, generată de vacanțe și de vremea caldă. Nevoile și preferințele cumpărătorilor nu par a mai fi afectate de modificările de preț, dar e drept că sunt și multe categorii care înregistrează scăderi de preț față de anul trecut”, afirmă Bogdana Gheorghe.
Impactul taxelor la nivel de prețuri
Una dintre taxele despre care s-a discutat cel mai mult în acest an este taxa pe zahăr, impunere care a dus la o creștere a prețurilor de 15% în cazul sucurilor carbogazoase și de 8% în ceea ce privește sucurile necarbogazoase. Mai mult, „pentru produsele din ciocolată, creșterea medie a prețurilor de raft a fost de 15% (cele mai mari creșteri au fost pentru produsele tartinabile din ciocolată, de 27%, și pentru tablete, de 17,4%)”, adaugă Bogdana Gheorghe.
La o privire mai atentă asupra celor mai vândute 15 categorii alimentare pe piața locală, prețuri mai mari în prima jumătate a acestui an față de perioada similară din 2023 au avut și biscuiții (+5%), iaurtul (+4%) și cafeaua (+3%). La polul opus se află uleiul, un produs care, după o perioadă lungă în care a deschis topul scumpirilor, anul acesta s-a ieftinit constant; iar la jumătatea lui 2024, prețul în cazul acestui produs era cu 25% mai mic decât în primele șase luni ale anului trecut.
Drept urmare, vânzările cantitative în cazul uleiului au crescut cu 19% în perioada analizată. Într-un top al vânzărilor volumice în creștere intră și berea (+12,2%), apa îmbuteliată (+12,5%), laptele (+7,3%), carnea (proaspătă și congelată: +6,5%), pâinea ambalată (+5,8%), biscuiții (+4,9%), ouăle (+3,9%), mezelurile (+3,3%) și vinurile (+3%). Au pierdut la capitolul vânzări iaurturile (-3,2%), sucurile necarbonatate (-3,1%) și sucurile carbogazoase (-0,6%), adică aceleași categorii în cazul cărora prețurile au crescut cu cel puțin 4% în acest an.
Produsele de make-up, în topul vânzărilor
Vânzări în creștere au înregistrat și multe dintre produsele nealimentare în prima jumătate a acestui an față de primul semestru din 2023, evoluții susținute atât de reducerile de preț, cât și de nevoia mai mare de socializare. Așa se explică faptul că, într-un top al celor mai vândute produse nealimentare, produsele de make-up se află pe primul loc, cu un avans al volumelor tranzacționate de 25,4%. Pe locul doi se află hârtia igienică (+19,1%).
„Hârtia igienică a crescut ca număr de articole vândute, într-un context de scădere semnificativă a prețurilor (-26%), în timp ce produsele de make-up sunt în continuare legate de nevoia de socializare, dar și de prețurile bune (scădere de 1% față de anul trecut). Detergentul de rufe și prosoapele de bucătărie au scăzut în ceea ce privește articolele vândute, deoarece consumatorii folosesc și alte surse de cumpărături: online, magazine specializate sau centre angro”, explică Bogdana Gheorghe.
Concret, vânzările în cazul detergenţilor au înregistrat o scădere de 8,6% în perioada analizată, timp în care prețul mediu în cazul acestora a crescut cu 13%. Prosoapele de bucătărie au pierdut 2,5% la nivel de articole vândute, dar în cazul acestora și prețul a fost mai mic cu 6% în perioada analizată. Au crescut însă vânzările de țigări cu aproape 14%, cu toate că și în acest caz au fost înregistrate scumpiri, fiind vorba de 8% în plus în primul semestru din acest an față de primele șase ale anului trecut.
În privința băuturilor, cea mai mare creștere a fost înregistrată în cazul apelor cu arome, volumele vândute înregistrând o creștere de peste 47%. Și siropurile s-au bucurat de vânzări cu 21,4% mai mari, în timp ce băuturile instant au înregistrat o scădere de aproape 17%. În perioada analizată, prețul acestora a crescut cu 22%, aceasta fiind o posibilă explicație pentru declinul volumelor vândute. Și băuturile energizante au pierdut teren, datele RetailZoom indicând un declin de 11,1%, în cazul acestora cu două surse de influență: o majorare a prețurilor de 6%, dar și interzicerea vânzării acestor produse minorilor ori în apropierea instituțiilor de învățământ sau de sănătate, din martie 2024.
În zona băuturilor alcoolice, aproape că nu a existat produs al cărui preț să nu fi crescut. Cocktailurile alcoolice și romul au înregistrat cea mai mare creștere de preț, de 13%, timp în care vânzările lor au crescut cu 7,1% în cazul cocktailurilor ready to drink și doar cu 0,1% în cazul romului. Alcoolul pur este produsul în cazul căruia vânzările s-au dublat, în condițiile în care și în acest caz prețurile au crescut cu 8%. La polul opus se află sangria, unde vânzările au înregistrat un declin de 18,6%, în contextul unei scumpiri de 7%, bitterul (-4,9%), cidrul (-8,1%) și lichiorul (-10,9%).
Marca proprie își reia încet trendul de creștere
Mărcile private își mențin cota de piață valorică, dar și cantitativă, cu o ușoară tendință de creștere față de anul trecut, arată datele RetailZoom. Iar într-un top 25 de categorii care vând cel mai mult din punct de vedere cantitativ pe piața locală, marca privată generează în jur de 65% din toate vânzările de private label la nivel local.
În perioada iulie 2023 – iunie 2024, contribuția vânzărilor de marcă privată la nivel de valoare a fost de 18%, creșterea față de anul anterior fiind aproape insesizabilă (0,1%). Evoluția este similară când ne raportăm la cantitățile vândute, datele RetailZoom arătând o contribuție de 18,8% în ultimul an.
În privința canalelor de vânzare, marca privată se simte în special în vânzările hipermarketurilor, cu o contribuție de 15%, și a supermarketurilor, unde vorbim despre 20%. „În ceea ce privește formatele convenience, contribuția private label a scăzut semnificativ în ultimele douăsprezece luni față de anul trecut, de la 15% la aproape 8%”, explică Bogdana Gheorghe.
