Sustenabilitatea, de la implementare la dezvoltare financiară pe termen lung
Despre faptul că măsurile sustenabile adoptate la nivelul companiilor reprezintă o investiție și nu o cheltuială s-a vorbit des în ultima perioadă, în contextul noilor reglementări la nivel european. Există și studii care confirmă faptul că acolo unde sunt implementate acțiuni ambițioase în domeniul climei, sunt raportate și unele dintre cele mai mari beneficii financiare. Măsurile merg însă dincolo de puterea de decizie a unor companii private, politica statelor membre fiind, de asemenea, gândită în acord cu principiile unei economii circulare. 
Țările din Uniunea Europeană sunt lideri mondiali în promovarea tranziției la economia circulară, după ce au plasat-o central la nivelul strategiei de creștere economică și s-au angajat într-un vast program de reformă a cadrului de reglementare, potrivit unui raport al Băncii Mondiale publicat la finalul anului trecut. Raportul concluzionează, de asemenea, că politicile privind economia circulară ar putea reduce consumul total de materiale în Europa cu până la 11% și ar putea decupla în mod eficient creșterea economică de utilizarea resurselor de materii prime într-un deceniu.
„Europa se află în fruntea tranziției către economia circulară, dar modelele de afaceri axate pe economie circulară trebuie să treacă de la sectoarele de nișă la cele principale. Vestea bună este că politicile aplicate corect, care vizează crearea de stimulente referitoare la prețurile resurselor naturale, furnizarea de informații pentru un proces decizional mai bun al actorilor economici, încurajarea instituțiilor să integreze economia circulară în agenda guvernului și deblocarea investițiilor vor permite un progres semnificativ”, a explicat Gallina A. Vincelette, directorul regional al Băncii Mondiale pentru țările din UE.
Până să fie însă integrate în agenda guvernelor membre și să aibă și efect la nivel general, există rezultate bune raportate de entitățile private, pentru că, așa cum arată raportul Băncii Mondiale, sectorul privat din Europa este motorul economiei circulare. De altfel, aceasta poate fi și explicația pentru care modelele de afaceri inovatoare în ceea ce privește economia circulară rămân limitate ca amploare și viteză de adaptare.
Un alt studiu, de data aceasta realizat de agenția internațională Circle Economy în colaborare cu Deloitte (The Circularity Gap), arată că economia circulară poate diminua cu aproape o treime volumul actual al consumului de resurse și materii prime la nivel global, prelungind durata de viață a produselor și asigurându-se că acestea intră în cicluri de viață complete, prin reciclare și reintegrare în producție, iar acest lucru se întâmplă fără a afecta oferta și calitatea bunurilor și a serviciilor esențiale (nutriție, mobilitate, locuințe și infrastructuri sau bunuri de larg consum), calitatea vieții sau progresul social și economic. Consumul global de resurse și materii prime s-a triplat în ultimii 50 de ani, consumul per capita depășește de aproape două ori pragul de echilibru, iar în ultimii șase ani, economia mondială a exploatat și a folosit mai mult decât în întreg secolul XX, creând dezechilibre naturale majore și perspective nesustenabile pentru mai multe regiuni, specii și industrii, mai arată studiul The Circularity Gap.
Citește și: Colectarea și reciclarea, domeniu care are nevoie de investiții importante
Profitul, sub impactul pozitiv al sustenabilității
Un sondaj publicat de EY în aprilie 2023, pe un eșantion de peste 200 de companii din 15 țări din Europa, a identificat o legătură esențială între guvernanța eficientă a consiliului de administrație în materie de sustenabilitate și performanța comercială a companiei. Concret, în urma răspunsurilor primite în cadrul analizei de piață a reieșit că cei care au instituit controale mai puternice de guvernanță în sustenabilitate au o probabilitate semnificativ mai mare de a realiza venituri mai solide decât cei care au controale mai puțin dezvoltate în acest domeniu.
Mai mult, potrivit studiului EY 2022 „Sustainable Value Study”, 93% din companiile intervievate și-au luat un angajament public privind schimbările climatice, dar puțin peste o treime (35%) au un angajament pentru 2030 și mai puțin de jumătate (42%) intenționează să reducă emisiile cu 45% sau mai mult – o reducere de 45% până în 2030 fiind ținta globală stabilită prin Acordul de la Paris, pentru a menține creșterea temperaturii globale în limitele de 1,5°C și 2°C. Doar 11% din companiile respondente și-au luat un angajament de zero net. „Un rezultat comun al unei strategii solide de sustenabilitate este reducerea costurilor ce rezultă din eficiența energetică și a resurselor, minimizarea deșeurilor și reformularea produselor, aspecte deosebit de relevante pentru acele organizații care au un consum intensiv de energie și/sau resurse. În egală măsură, înțelegerea și abordarea cererii și așteptărilor emergente ale clienților pot debloca noi oportunități de piață și pot crește vânzările și veniturile – sau le pot menține. O propunere solidă de sustenabilitate ajută, de obicei, întreprinderea să înțeleagă și să anticipeze mai bine reglementările în evoluție rapidă, preferințele clienților și riscurile fizice și, apoi, să aloce capitalul către oportunități mai promițătoare și mai profitabile pe termen lung. Prin urmare, nu ar trebui să fie o surpriză faptul că întreprinderile care sunt inovative și care integrează pe deplin «sustenabilitatea» în strategia lor de identificare a oportunităților și de atenuare a riscurilor au o pârghie mai bună pentru a obține performanțe financiare superioare acum și în viitor", a explicat Massimo Bettanin, Partener Schimbări Climatice şi Sustenabilitate în cadrul EY România.
Totodată, 70% din peste 500 de companii globale raportează un randament financiar mai mare decât se așteptau, în urma inițiativelor climatice în beneficiul planetei, potrivit studiului, realizat pe un eșantion de peste 500 de directori de sustenabilitate și echivalenți, ce reprezintă companii cu o valoare de peste 1 miliard de dolari din întreaga lume. Iar companiile care adoptă cele mai îndrăznețe măsuri înregistrează, de asemenea, beneficii neașteptate în domenii precum păstrarea personalului, recrutarea, percepția brandului și comportamentul de cumpărare al clienților. „Aceste rezultate sunt de natură să le dea încredere acelor companii care nu au anunțat încă planuri ambițioase privind schimbările climatice, prin faptul că se obțin avantaje financiare. Este o situație avantajoasă atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru sustenabilitatea globală, care este din ce în ce mai critică, deoarece acțiunile pe care le întreprind companiile acum nu vor merge suficient de departe sau de repede pentru a satisface nevoile planetei, raportat la obiectivele stabilite prin Acordul de la Paris”, arată raportul EY.
Impactul pe termen scurt
Deși există companii ce raportează cifre pozitive datorită investițiilor în acțiuni sustenabile, sunt cazuri în care managerii trebuie să își asume că, pe termen scurt, va exista un impact asupra performanței financiare, potrivit sondajului EY publicat în luna aprilie. „Aproape două treimi din respondenți (64%) au declarat că presiunea exercitată de investitori asupra câștigurilor pe termen scurt împiedică investițiile pe termen lung în sustenabilitate. Acest lucru sugerează că, în pofida beneficiilor comerciale evidente ale abordării aspectelor ESG, presiunea exercitată de investitorii cu viziune pe termen scurt rămâne o preocupare serioasă”, arată raportul. Mai mult, companiile resimt și presiunea exercitată de propriii angajați, mai mult de jumătate (55%) dintre respondenți declarând că angajații lor consideră că nu se mișcă suficient de repede în ceea ce privește problemele climatice.
„Este mai simplu să te concentrezi doar pe maximizarea profitului în prezent, decât să abordezi probleme complexe și sistemice, precum schimbările climatice sau pierderea biodiversității, ale căror efecte pot să nu afecteze în mod clar rezultatele financiare trimestriale. Cu toate acestea, există din ce în ce mai multe dovezi că o gândire pe termen lung creează randamente pozitive. Mai multe exemple notabile de companii care au încetat să mai «facă ceea ce trebuie» din cauza concentrării asupra rezultatelor financiare pe termen scurt au dus la erodarea încrederii. Acest lucru, în cele din urmă, a redus veniturile și a comprimat cota de piață. Într-un mediu foarte volatil, gestionarea afacerii cu o perspectivă pe termen lung ajută companiile să anticipeze schimbările sistemice și să profite de oportunitățile de afaceri pe care le pot oferi aceste schimbări”, concluzionează Laura Vrînceanu, Senior Manager, Schimbări Climatice și Sustenabilitate EY România.
