Două din zece companii au o strategie de aplicare a principiilor economiei circulare pentru propriile ambalaje
În era schimbărilor rapide a cerințelor de sustenabilitate și odată cu adoptarea Strategiei Naționale privind Economia Circulară, companiile românești sunt pe cale să își reinventeze modelul de afaceri pentru a ține pasul cu ultimele modificări legislative la nivel European. 
În ceea ce privește piața ambalajelor, tranziția către circularitate este un focus principal ce va avea un impact semnificativ asupra companiilor, datorită obligațiilor legale ce vor reieși din strategiile europene și cele naționale, datorită consumatorilor care acordă o mai mare importanță sustenabilității atunci când aleg un produs dar și datorită peisajului competitiv în care se remarcă organizațiile care se aliniază rapid nevoilor pieței iar cele care nu se alătură trendului riscă să piardă din cota de piață, mai ales în contextul unei piețe comune europene, arată concluziile unui studiu realizat de Stratos și Eco Synergy, împreună cu ARAM, în calitate de knowledge partner, și prin intermediul companiei de cercetare de piață MEDNET Marketing Research Center.
De asemenea, la nivelul tuturor strategiilor se constată nevoia de inovare în domeniu, pentru a asigura tranziția. Simpla reciclare a materialelor nu este suficientă pentru asigurarea sustenabilității economiilor globale pe termen lung, iar companiile trebuie să fie o parte activă a acestor procese, atât prin finanțarea programelor academice, cât și prin dezvoltarea propriilor capabilități de cercetare-dezvoltare.
54,2% dintre companiile românești au o strategie de aplicare a principiilor economiei circulare pentru propriile ambalaje puse pe piață; peste o treime dintre firmele chestionate (35,3%) recunosc că se angajează în practici circulare ca răspuns la cerințele legale, cu scopul de a evita potențiale penalități și costuri suplimentare, iar un procent semnificativ (27,7%) încă nu are ca preocupare majoră, în cadrul companiei, tranziția către un model de economie circular), scoțând la iveală atât provocări, cât și oportunități excepționale pentru actorii de pe piață.
„Există un mare potențial în România în domeniul ambalajelor, atât în zona de design, cât și în zona de colectare separată a deșeurilor de ambalaje, reciclare și utilizarea materiei prime secundare în noi produse. Totodată sunt provocări care trebuie cunoscute și abordate sistematic pe toate palierele: economic, legislativ, educațional. Fiecare are rolul său și trebuie să îl joace, așa cum reiese și din această analiză, în care 64% dintre respondenți au menționat că responsabilitatea de a informa și educa consumatorul în sensul adoptării unui comportament de reducere, reutilizare, colectare separată, reciclare a deșeurilor aparține: autorităților, mediului privat dar și academic. Este interesant însă, de văzut în această analiză, faptul că cele mai multe companii intervievate văd mai multe beneficii pe termen scurt și mediu asociate folosirii materiei prime reciclate/secundare în producția de ambalaje, decât provocări. Acest lucru este încurajator”, a declarat Luminița Roșca, Director General Stratos și Eco Synergy.
În cadrul peisajului corporativ, dintre cele 54,2% de companii, care trasează deja un curs strategic către circularitate, cele trei direcții prioritare aflate ȋn focus sunt: amplificarea eforturilor de colectare și reciclare (68,8%), reducerea deșeurilor generate (67,2%),
reducerea ambalajelor (60,9%). Aceste menţiuni descriu imaginea unor acţiuni îndreptate către o economie circulară, evidențiind măsuri proactive în gestionarea deșeurilor și optimizarea resurselor.
Doar 37,5% dintre companii recunosc și inițiază programe relevante în domeniul economiei circulare, sectorul corporativ al României arătând un angajament relativ scăzut față de circularitate. În timp ce 24,2% sunt încă în faze incipiente de familiarizare, făcând pași către reciclare și reducerea ambalajelor, un procent notabil de 38,3% nu au început să integreze aceste principii de circularitate în operațiunile lor, indicând un potențial ridicat de creștere și dezvoltare în domeniu.
„Reglementările privind ambalajele – de la proiectarea acestora, până la gestionarea deșeurilor de ambalaje – au căpătat avânt la nivelul întregii Uniuni Europene, cu un accent tot mai pronunțat pe circularitatea materialelor utilizate și reducerea impactului asupra mediului. Ne bucurăm că am avut ocazia să fim alături de partenerii noștri la realizarea acestui studiu pentru a putea înțelege mai bine nivelul de cunoaștere și conformare a producătorilor cu privire la aceste obligații”, a adăugat Alin Vișan, președintele Asociației Române pentru Ambalaje și Mediu (ARAM).
Cele mai frecvente măsuri de reducere a deșeurilor adoptate de companii sunt diminuarea cantităților de plastic și carton utilizate în depozitare și transport și utilizarea deșeurilor pentru producerea de energie.
„De-a lungul timpului, am realizat numeroase studii inovatoare, un exemplu recent fiind studiul privind pregătirea companiilor românești pentru economia circulară în domeniul ambalajelor, realizat în colaborare cu Stratos, Eco Synergy și ARAM. Abordarea acestui nou domeniu a fost ca o aventură pe un teritoriu neexplorat, dar și o provocare pe care am îmbrățișat-o cu entuziasm și angajament. Informațiile descoperite ne-au ajutat să aprofundăm înțelegerea peisajului de afaceri din România și să identificăm strategiile, inițiativele și inovațiile care orientează companiile către un viitor sustenabil. Rezultatele au fost atât inspiraționale, cât și informative. Acest proiect nu a fost o simplă sarcină, ci oportunitatea de a contribui la o mișcare esențială în economie. Sperăm că rezultatele cercetării au oferit clientului nostru informații valoroase și că am ajutat la crearea unei baze solide pentru ghidarea companiilor în procesul de tranziție către economia circulară, promovând o cultură a sustenabilității și a responsabilității. Suntem mândri de munca depusă alături de Stratos, Eco Synergy și ARAM și suntem nerăbdători să vedem schimbările pozitive în mediul de afaceri românesc”, susține Lăcrămioara Laura Pascal, Director General Mednet.
Sectorul corporativ din România se află la un moment de cotitură în adoptarea economiei circulare, cu un angajament variat între companii, ce porneşte de la inițiative relativ noi şi ajunge pȃnă la strategii de circularitate bine definite. Deși un procent semnificativ de companii încă nu au integrat aceste principii în operațiunile lor, există o tendință clară spre adoptarea acestor practici, evidențiată prin eforturile de colectare și reciclare, reducerea deșeurilor și a ambalajelor, cu beneficii recunoscute în reducerea costurilor și îmbunătățirea valorii mărcii.
Această tranziție, deși încă în fazele sale incipiente, arată că la nivel național se fac pași importanți către alinierea la imperativele economice globale de mediu, fiind necesară o viziune strategică integrată la nivel național pentru a amplifica impactul și eficacitatea acestor eforturi. Aceste perspective confirmă faptul că, în timp ce trecerea către o economie circulară câștigă teren, prin identificarea oportunităților de business, există totuși nevoia unor acțiuni mai răspândite și mai coezive în acest sector.
La nivel local, datele Eurostat arată că în anul 2022 România avea o rată a circularității de numai 1,4%, comparativ cu media UE de 11,5%. Asemănător trendului global, nivelul național al circularității este în scadere, versus 2013 când aveam o rată a circularității de 2,5%. Există așadar o nevoie stringentă de accelerare a tranziției către circularitate, iar România are un potențial semnificativ de creștere în următorii ani prin investiții publice și private de impact.
Metodologia a implicat un sondaj cantitativ online și unul calitativ, telefonic, realizate din noiembrie până în decembrie 2023, pe un eșantion de 120 de companii, care au condus la concluzii privind nivelul de conștientizare și implementare a practicilor economiei circulare în rândul companiilor, impactul perceput de acestea, provocările și strategiile utilizate pentru ambalaje sustenabile și reducerea deșeurilor. Chestionarul a fost realizat pe companii din domenii precum: retail, alimente, băuturi, cosmetice și detergenți, producție de ambalaje și altele.
