Studiu: Deși se declară atenți la ce mănâncă, românii nu ar plăti decât cu 10% mai mult pe produsele sănătoase
Aproape 60% dintre români sunt atenți cu ceea ce mănâncă, 40% dintre consumatori declarând că acordă chiar o mare importanță alimentației, și totuși când vine vorba de portofel aceștia nu ar fi dispuși să plătească decât cu 10% mai mult pentru un produs sănătos, arată un studiu iSense Solutions, realizat pentru grupul Lowe. Ce înțeleg românii prin sănătos? Produse fără E-uri sau conservanți (87%), bio/eco/organic (55%), cu conținut ridicat de vitamine (54%) și termen de valabilitate redus (43%). 
Studiul vine în contextul în care nouă din zece români au luat măsuri în ultimele 12 luni pentru a avea un stil de viață mai sănătos, iar pentru opt din zece acest lucru înseamnă în primul rând alimentație. „Comparativ cu ce au făcut în ultimul an, semnificativ mai mulți români (56% vs 26%) își propun pentru anul următor să reducă nivelul de stres la care sunt supuși, cu scopul de a-și îmbunătăți stilul de viață. De aceea, recomandarea noastră este ca brandurile, pe lângă asocierea cu o alimentație sănătoasă și mișcare, să se concentreze și pe relaxarea consumatorilor”, explică Traian Năstase, Managing Partner, iSense Solutions.
Studiul întărește de asemenea o tendință care se manifestă deja în industria FMCG și anume orientarea către produsele bio/eco. Astfel, 70% dintre consumatori au afirmat că, în comparație cu acum doi ani, consumă mai multe produse de acest tip, pe care le cumpără direct de la micii producători (62%), din hypermarket/supermarket (56%), din piață (41%) sau de la târguri cu specific (34%).
Principalele bariere pe care românii le sesizează în a avea un stil de viață sănătos sunt lipsa timpului (54%), serviciul (40%) și lipsa banilor (35%), urmate de oboseală (32%) și de stres (29%).
„Pentru a ajuta consumatorul modern să economisească timp, brandurile trebuie să pună accent pe produse sănătoase ce pot fi consumate în mers, cu ambalaje practice și cu gramaj adecvat. De asemenea, sunt încurajate serviciile care facilitează consumul de alimente sănătoase la birou, cum ar fi livrarea directă sau instalarea unor automate cu astfel de produse”, adaugă Andrei Cânda, Managing Partner iSense Solutions.
În ceea ce privește regimurile alimentare, studiul relevă că 40% dintre români sunt preocupați de dietele de slăbire, în timp ce 2% sunt vegetarieni.
Potrivit studiului, pe lângă alimentație (indicată de 83% dintre români), alți factori asociați cu un stil de viață sănătos sunt mișcarea (79%), eliminarea stresului și odihna (60%), precum și consumul de apă (50%).
Acasă, cel mai sigur loc pentru a mânca sănătos
Studiul iSense a mai descoperit că mai mult de jumătate dintre consumatori (53%) consideră că mesele în oraș sunt nesănătoase (53%), 40% dintre angajați susțin că mănâncă nesănătos la serviciu, în timp ce 34% dintre români asociază alimentația nesănătoasă cu perioada de concediu. Drept urmare, românii gătesc acasă cel puțin săptămânal (96%), doar 15% mănâncă în restaurante (excluzându-le pe cele fast-food) sau cumpără mâncare gătită din hipermarket/supermarket, iar 13% mănâncă la restaurante de tip fast-food.
Un alt aspect analizat în cadrul studiului îl constituie obiceiurile românilor în materie de mișcare fizică. Astfel, 7 din 10 români susțin că fac mișcare săptămânal și 2 din 10 zilnic, iar principalele activități fizice preferate sunt mersul pe jos cel puțin 30 de minute (practicat de 76%), mersul pe bicicleta (31%), fitnessul (17%) și sporturile de echipă (12%).
Studiul remarcă rolul tot mai mare pe care îl are tehnologia în îmbunătățirea stilului de viață – 21% dintre români își măsoară activitățile fizice cu ajutorul smartphone-ului, 14% folosesc cântarul inteligent, 7% pedometrul, 6% ceasurile inteligente și 5% brățările de fitness.
Studiul a fost realizat de compania iSense Solutions special pentru Grupul Lowe, online pe un eșantion de 1.011 respondenți, membri ai Panelului ResearchRomania.ro, și prin intermediul a trei focus group-uri. Datele sunt reprezentative pentru utilizatorii de internet cu vârsta de peste 15 ani, din mediul urban din România. Rezultatele au un grad de eroare de +/-3.08%, la un nivel de încredere de 95%.
