Ce definiție dau consumatorii alimentației sănătoase
Goana după o viață sănătoasă, dincolo de activitatea fizică și consumul a minim doi litri de apă pe zi, începe la raftul magazinului. Produsele nesănătoase sunt înlocuite treptat în coșul de cumpărături de unele sănătoase, chiar dacă acestea din urmă au un preț mai mare. Un studiu realizat recent de iSense Solutions pentru Progresiv arată că 84% dintre români sunt dispuși să plătească mai mult pentru substituenți mai sănătoși ai alimentelor și băuturilor pe care le consumă în mod frecvent. 
Ce înseamnă, de fapt, „sănătos” pentru consumatorii români, de la produse la stil de viață? La această întrebare a încercat să răspundă compania de cercetare iSense Solutions printr-un studiu realizat în două valuri: 2016 și 2019. Deloc surprinzător, 7 din 10 români asociază o alimentație sănătoasă cu consumul de fructe și legume, iar 60% cu evitarea produselor cu E-uri (conservanți sau aditivi) sau cu consumul de produse proaspete, de apă/lichide, în general. Procente similare de respondenți, între 57-58%, consideră că diversificarea consumului de alimente sau eliminarea/reducerea fast-foodului sunt parte a unei alimentații sănătoase.
La fel ca în 2016, ca un produs alimentar să fie considerat sănătos, cel mai important criteriu pentru români a rămas lipsa E-urilor. Astfel, în topul produselor cu beneficii pentru sănătate regăsim mierea și ouăle, lactatele, apa plată, brânzeturile și cerealele. Interesant este și faptul că 9 din 10 respondenți tineri aparținând Generației Z consideră compoturile de fructe alimente sănătoase, față de 79% cât este media pe eșantionul studiului.
Alte criterii importante pentru încadrarea alimentelor în categoria „sănătos”, din perspectiva consumatorilor, sunt menționarea cuvântului „natural” pe eticheta produsului (bifată de 45% dintre respondenți), termenul de valabilitate redus (39%) și lipsa alergenilor (37%). În plus, aproape o treime dintre cei chestionați (31%) cred că alimentele produse în România sunt mai sănătoase. În 2016, acest procent era considerabil mai mare, de 38%.
La polul opus, topul alimentelor nesănătoase este condus de sucurile carbogazoase, băuturile alcoolice și mezelurile. Snackurile sărate, conservele de carne și bazele pentru mâncăruri sunt, de asemenea, trecute la categoria „produse nesănătoase” de aproape 90% dintre cei chestionați de iSense. În cazul Generației Z, pentru 83% dintre repondenții din acest segment sosurile sunt alimente nesănătoase, urmate de dulciuri și alte produse de cofetărie. Respondenții nu au omis nici produsele de patiserie ori înghețata. La finalul listei cu produse nesănătoase, consumatorii regăsim uleiul (menționat de 49% dintre persoane).
Cum pot crea producătorii percepția de „aliment sănătos”
Ca un consumator să perceapă un produs în categoria celor sănătoase, producătorul ar trebui să folosească mai puțin zahăr sau să îl elimine complet din rețetă (53%). În egală măsură, contează și crearea unui lanț cât mai scurt de aprovizionare, cum ar fi să lucreze cu fermieri sau furnizori doar din zona sa (52%). 47% dintre cei care au participat la studiu spun că decizia lor de cumpărare este influențată și de sintagma „produs natural” regăsită pe etichetă, iar degustările de produse în magazin contează pentru 45% dintre respondenți.
În același timp, 7 din 10 români sunt atenți să cumpere produse mai sănătoase când vine vorba de ouă, brânzeturi, lactate, carne, legume și fructe. Pentru aceste categorii, procentul consumatorilor care consideră că găsesc cele mai sănătoase produse direct la țărani este mai mare decât procentul celor care percep hypermarketul sau supermarketul ca loc de achiziție pentru cele mai sănătoase produse.
Lactatele, mezelurile, gemurile și dulcețurile, ouăle, legumele și fructele, carnea, pâinea, brânzeturile sunt produse despre care românii spun că sunt mai sănătoase dacă le cumperi de la țărani și nu de la hypermarket sau supermarket. Din marile magazine cumpără apă, ulei, lapte vegetal, legume și fructe congelate, pește și fructe de mare, băuturile alcoolice și băuturile necarbonatate de fructe. Magazinele specializate sunt căutate pentru produse de patiserie, prăjituri și alte produse de cofetărie.
Un alt aspect important relevat de studiul iSense Solutions este faptul că 84% dintre consumatori sunt dispuși să plătească mai mult pentru o variantă mai sănătoasă a alimentelor/băuturilor pe care le consumă frecvent.
Bio este sau nu direct de la țărani?
Studiul întărește, de asemenea, o tendință care se manifestă deja în industria FMCG, și anume orientarea către produsele bio. Astfel, potrivit datelor din 2019, tot mai mulți români înțeleg mai bine semnificația produselor bio, comparativ cu 2016, și nu le mai confundă la fel de mult cu produsele vândute de țărani.
Drept urmare, întrebați de unde cumpără produsele bio, 73% spun că de la supermarket (vs 56% în 2016), în detrimentul achiziționării direct de la țărani (48% în 2019 față de 62% în 2016). Românii caută mai puțin produse bio în piețe și la târgurile de profil, însă caută mai des magazinele fizice specializate (30% în 2019 vs 25% în 2016).
Numărul celor care au cumpărat produse bio cel puțin o dată a crescut de la 82% în 2016, la 88% în 2019. Frecvența cu care aceștia cumpără produse bio a crescut, de asemenea, semnificativ mai mulți cumpărând o dată pe săptămână (26% în 2019 vs 21% în 2016).
Măsuri luate pentru adoptarea unui stil de viață sănătos
Doar 11% dintre români cred că au un stil de viață sănătos, chiar dacă 9 din 10 susțin că au luat măsuri de îmbunătățire a acestuia, în ultimul an. Prima măsură a fost să bea mai multă apă (55%), apoi să mănânce mai sănătos (47%), să facă mai multă mișcare (43%), să se relaxeze mai mult (32%) și să doarmă mai multe ore (31%).
În planurile pentru anul următor, românii pun pe primul loc nevoia de a face mai multă mișcare (60%), chiar înaintea alimentației sănătoase (58%). Procentele sunt mai mici ca în 2016, dar acesta este doar un semn că românii au început deja să își schimbe stilul de viață și să fie mai atenți la acțiunile lor zilnice.
Cât de sănătoase sunt gustările dintre mese
A crescut tot mai mult numărul celor care nu trec peste gustările dintre mese (86% față de 77% în 2016) și, spre deosebire de 2016, nu toate pot fi trecute în categoria alimentelor sănătoase. 84% dintre gustări înseamnă fructe, cu 5 puncte procentuale peste nivelul de acum trei ani. Pe locul doi stau însă dulciurile - 60%, față de 43% în 2016 - urmate de produsele de patiserie ca gogoșile ori plăcintele (2019 - 47%, 2016 – 36%). Diferitele tipuri de alune reprezintă o gustare pentru 46% dintre respondenți, aproape la egalitate cu snacks-urile. Topul este continuat de iaurturi, sendvișuri, fructe uscate și cereale (inclusiv biscuiți cu cereale).
Deși aproape toți respondenții au afirmat că gătesc acasă, cu o frecvență medie de 16 ori pe lună, există un trend ascendent de cumpărare a mâncării gătite de la raionul Gasto din hypermarket sau supermarket. Mai exact, dacă în 2016 doar 15% dintre persoanele intervievate făceau acest lucru, în 2019 procentul a ajuns la 38%, iar frecvența de achiziție s-a majorat și ea simțitor, de la o medie de 1,7 ori pe lună ajungând la 4,2 ori pe lună.
Trendul este susținut de Millennials. Cât despre obiceiul de a mânca la restaurante de tip fast food, acesta a prins rădăcini puternice în ultimii trei ani, ajungând la o incidență de 34%, față de 13% în 2016, și la o frecvență de 3,64 ori pe lună (versus 1,6 în 2016)
„Sănătatea” e trecută pe etichetă
Deși unu din doi români citește eticheta unui produs înainte să îl cumpere, există o scădere importantă față de acum trei ani (48% în prezent versus 54% în 2016). O explicație ar putea fi faptul că mulți dintre ei cumpără mereu din aceeași categorie, prin urmare sunt familiarizați cu ingredientele produselor. De altfel, potrivit studiului, când vine vorba de un produs nou, 17% dintre cei chestionați susțin că citesc eticheta, față de 15% în 2016. Cumulat, doar 14% dintre români cred că informațiile trecute pe etichetă sunt reale, o scădere de 2 puncte procentuale față de anul 2016 – mai arată studiul iSense Solutions.
Metodologie
Valul al doilea al studiului „Stil de viață sănătos” a fost realizat de compania iSense Solutions în iulie 2019 în mediul online, pe un eșantion de 505 respondenți, membri ai Panelului ResearchRomania.ro. Datele sunt reprezentative pentru utilizatorii de internet cu vârsta peste 18 ani, din mediul urban din România. Rezultatele au un grad de eroare de +/-3.08%, la un nivel de încredere de 95%.
