Cărămizaru, FrieslandCampina: „2016 ar putea fi anul revenirii pe profit”
Producătorul olandez FrieslandCampina a închis anul 2015 cu o cifră de afaceri similară celei înregistrate în 2014, de 90 de milioane de euro, în timp ce brandul Napolact a continuat să crească cu două cifre pentru al treilea an consecutiv, marcând o creștere de 10%. 
„Am avut un trimestru 4 foarte bun și, deși cifra de afaceri nu a avansat semnificativ, am reușit să reducem din pierderile pe care le-am avut în anii precedenți astfel încât anul acesta există premise de a duce businessul în zona pozitivă. În același timp, evoluția Napolact este cu atât mai importantă cu cât a avut un procent aproape dublu față de avansul înregistrat de industrie, de 5-6%”, a precizat Cornel Cărămizaru, Directorul General al FrieslandCampina România (foto).
În acest moment, brandul Napolact generează 60% din cifra de afaceri a companiei și va rămâne, spune executivul, zona de focus și de investiții a companiei și pe viitor. Celelalte branduri din portofoliul companiei sunt Milli și Oké.
Compania deține poziția a treia – după Albalact și Danone – într-o piață fiscalizată a lactatelor estimată la 800 milioane de euro, potrivit Asociației Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), cu o cotă generală de 10%.
Bio, al motor de creștere
Uptradingul din consum raportat de companiile de cercetare a fost momentizat de FrieslandCampina nu doar în segmentul premium, unde este poziționat Napolact, ci și pe nișa produselor bio, unde compania este activă din iunie anul trecut.
„Am fost primul jucător care a intrat pe acest segment cu un portofoliu atât de larg de produse (lapte, iaurt, sana şi kefir – n.red) și ceea ce este cu adevărat satisfăcător este că intrarea noastră a influențat evoluția acestei nișe. Astfel, în prezent vorbim de o cotă de piață de 2% a produselor bio din total piață a lactatelor versus 1% cât era anul trecut. Estimăm că în următorii 2-3 ani am putea ajunge la o pondere de 5-6%”, crede Cărămizaru care vede în lactatele bio o sursă de valoare adăugată pe tot lanțul, de la fermieri, la procesatori și la retaileri.
De altfel inovațiile pe care și le-a propus compania pentru anul 2016 sunt chiar pe acest segment, însă executivul nu a dorit pentru moment să detalieze dacă vorbim de intrarea pe noi categorii sau doar de noutăți la nivel de rețete.
Zone cu prioritate zero în 2016
Pentru anul în curs compania și-a propus o creștere a cifrei de afaceri de low single digit (până în 5% - n.red) și revenirea businessului pe profit.
„De fapt, obiectivul este îmbunătățirea performanțelor companiei. Nu ne dorim să creștem cu orice preț cifra de afaceri. Am avut destul de mulți ani în care nu am făcut profit și nu e o situație comodă. A trebuit să luăm decizii dificile – să închidem o fabrică – ca să putem funcționa mai bine, mai rapid, mai sigur. Eficientizarea este o altă direcție, fie că este vorba de operațional sau de portofoliu de produse și aici aș vrea să atrag atenția asupra faptului că se vorbește foarte mult despre eficientizare într-un context negativ, însă în realitate este singura metodă prin care putem să continuă să existăm”, comentează Cărămizaru.
Pentru anul în curs compania a anunțat un buget de investiții de 2,5 milioane de euro, majoritatatea banilor mergând spre tehnologizarea fabricilor.
Ce subiecte a mai comentat executivul FrieslandCampina
Despre tranzacția Lactalis – Albalact:„Văd cu ochi pozitivi achiziția. Sunt mândru de ceea ce a reușit să facă un antreprenor român, dar trebuie să ținem cont că uneori antreprenorii nu pot duce businessul decât până într-un punct. Din perspectivă competițională, tranzacția nu afectează topul primilor trei jucători.”
Despre scandalul cu E.Coli: „Orice scandal legat de siguranța alimentară influențează clar consumatorul, însă impactul este greu de cuantificat pentru că se va vedea în timp.”
Despre miturile legate de prețul laptelui: „Acesta este un subiect sexi mai ales pentru presă. Ce se întâmplă de la fermă până la raft și cine fură bani. Nimeni nu fură, vă asigur. Și vă mai garantez că nimeni nu are interes ca fermele să nu funcționeze. Insuccesul lor este și insuccesul nostru”. Compania are în prezent 500 de ferme partenere, dintre care 15 certificate ecologic. Anul trecut, 90% din laptele utilizat de FrieslandCampina a fost de proveniență locală.
Despre momentul adevărului din iunie 2016, când vor apărea primele raportări comparabile după reducerea TVA-ului: „Eu cred că datele de volum și valoare vor rămâne în zona pozitivă chiar și atunci pentru că reducerea TVA a adresat o problemă esențială și anume puterea de cumpărare.”
