„Acasă” își alocă 57% din ocaziile de consum al cafelei
Cafeaua se bucură în continuare de o incidență uriașă în consum și este una dintre băuturile a căror preparare s-a transformat într-un ritual zilnic pentru 8 din 10 persoane care o consumă acasă. Însă, în mod surprinzător, mai mult de jumătate dintre persoanele care beau cafea declară că nu cunosc tipul cafelei consumate – Arabica sau Robusta – potrivit unui studiu realizat în mediul urban de către compania de cercetare Strategis RBC, pentru revista Progresiv.
Românii preferă cafeaua măcinată ambalată, aproape jumătate din totalul consumatorilor din categorie optând pentru aceasta în mod obișnuit. Deși la distanță, a doua opțiune, a 12% dintre consumatori, este cafeaua de la automatele de cafea. Aproximativ unu din 10 consumatori preferă cafeaua ambalată boabe, pe care o macină înainte de preparare, un procent similar fiind înregistrat în dreptul cafelei instant și al cafelei la plic. La rândul său, cafeaua la capsule este consumată în mod obișnuit de către 5% dintre români.
În schimb, dacă ne raportăm la consumul din ultimele trei luni, studiul Strategis mai arată că românii din mediul urban au consumat, în medie, 1-2 tipuri de cafea. 77% dintre aceștia consumă cafea măcinată gata ambalată, în timp ce cafeaua la plic (de diverse tipuri) este preferată de 1 din 3 români. Interesant este faptul că, în ultimele trei luni, consumul de cafea de la automate l-a surclasat pe cel de cafea instant (39% versus 28% ).
Consumul regulat de cafea debutează, în medie, în jurul vârstei de 20 de ani. Doar 4% dintre consumatori declară că au început să consume cafea după vârsta de 30 de ani. Acest lucru arată că producătorii care vor să atragă consumatori noi în categorie trebuie să se concentreze pe tinerii cu vârsta de până în 30 de ani.
Cercetarea Strategis a mai relevat și cantitatea medie de cafea consumată zilnic, de 305 ml, cât și frecvența de consum a acestei băuturi: de șase ori pe săptămână pentru cafeaua ambalată și măcinată, de cinci ori pe săptămână pentru cafeaua boabe măcinată în casă și de trei ori pe săptămână pentru cafeaua instant.
Ocazii de consum
„Acasă” își alocă 57% din totalul ocaziilor de consum al cafelei, potrivit studiului Strategis. A doua mare ocazie de consum este la serviciu sau la școală, cu un procent de 24%, cafeneaua fiind abia pe locul al treilea, cu un procent de doar 7%.
Aproape 9 din 10 consumatori obișnuiesc să ia cafeaua acasă, considerând prepararea acestei băuturi drept o activitate de rutină. De altfel, aproape 80% dintre persoanele care aleg să consume cafea acasă și-o prepară singure. Interesant este și faptul că în 56% dintre ocaziile de consum acasă, cafeaua este pregătită de către femei.
Cât despre modul de preparare a cafelei, românii sunt tradiționaliști, 44% dintre consumatorii din categorie rămânând fideli ibricului, în timp ce dintre aparatele moderne de preparare a cafelei, cel cu filtru se situează pe prima poziție în preferințele consumatorilor de cafea acasă (utilizat de 28% dintre aceștia). Lista este continuată de espressor (25%) și de aparatele de cafea cu capsule (9%).
Deseori, consumul de acasă este suplimentat de consumul la serviciu sau la școală, aproximativ unu din doi consumatori alegând să bea cafea în aceste locații. Astfel, nu e de mirare că mai mult de jumătate dintre consumatorii de cafea aleg să o servească alături de țigări, biscuiți, apă sau covrigi. Interesant este faptul că, în timp ce unu din patru consumatori (26%) fumeză o țigară la cafea, 47% dintre respondenți consumă cafeaua ca atare, neînsoțită de nimic.
Studiul Strategis a investigat și ingredientele adăugate de consumatorii români în cafea, indicând faptul că 59% dintre aceștia aleg zahărul, în timp ce 46% din consumatori adaugă lapte în cafea. Cu toate că siropurile, mierea sau scorțișoara se regăsesc și ele printre preferințele românilor, un procent de 18% din totalul consumatorilor de cafea intervievați aleg să nu adauge nimic în această băutură, ci să o consume simplă.
16% dintre consumatori aleg marca de cafea
Declarativ, românii aleg cafeaua în funcție de calitatea percepută a acesteia (19% dintre respondenți menționând acest criteriu) și de marcă (16%), acestea fiind cele mai importante criterii de selecție pentru consumator.
Tipul de cafea (Arabica sau Robusta) stă la baza alegerii a 14% dintre respondenți, cu toate că mai bine de jumătate dintre respondenți (52%) au declarat că nu cunosc tipul cafelei consumate, 35% dintre consumatori pretinzând că produsul ales se încadrează în segmentul Arabica.
Prețul produsului și producătorul acestuia au o importanță medie în alegerea cafelei consumate, fiind menționate de 12%, respectiv 11% dintre respondenți. În schimb, reclamele la produs și ambalajele sunt elementele de care românii țin cel mai puțin cont în momentul în care aleg să cumpere o anumită cafea.
Supermarketul, principalul loc de achiziție
Studiul Strategis indică și frecvența medie de cumpărare a cafelei: de 4,6 ori pe lună. Dacă vorbim despre locul din care românii aleg să cumpere cafeaua, lider detașat în această categorie este supermarketul, menționat de 50% dintre consumatori. Hypermarketul este menționat ca loc de achiziție de către 38% dintre respondenți, iar discounterul de 12% dintre aceștia. În plus, magazinele mici de cartier reușesc și ele să se mențină în lista locațiilor relevante de achiziție, fiind menționate de 8% dintre consumatorii care prepară în casă această băutură sau o beau la altcineva acasă.
În ceea ce privește ambalajele achiziționate, aproape jumătate dintre consumatorii care prepară cafeaua în casă aleg ambalajele medii, cu o greutate între 251-500 de grame. Ambalajele de 250 de grame se clasează pe locul doi în preferințele consumatorilor români, fiind alese de 23% dintre aceștia și urmate de ambalajele cu greutate de peste 500 de grame (alese de 21% dintre ei).
Metodologia studiului
Studiul companiei de cercetare Strategis RBC privind obiceiurile de consum al cafelei a fost realizat în luna martie 2016, pe un eșantion de 785 de persoane . Interviurile au fost realizate prin metoda CATI (telefonic) cu persoane cu vârsta cuprinsă între 18 și 64 de ani, cercetarea fiind reprezentativă la nivel național, pentru mediul urban.
