Studiu: Românii nu au încredere în AI fără intervenție umană
Pe măsură ce Inteligența Artificială (AI) devine tot mai prezentă în viața de zi cu zi, românii cer intervenție umană și reguli clare pentru protejarea datelor personale. Aproape 70% dintre respondenți se declară „foarte” sau „moderat” îngrijorați de modul în care AI le accesează și utilizează datele, arată cel mai recent studiu realizat de RoCoach împreună cu Novel Research, în perioada mai - iunie 2025. 
Neîncrederea în deciziile automatizate și nevoia de reglementare devin tot mai evidente, într-un moment în care România implementează proiecte majore de digitalizare, precum cloud-ul guvernamental, iar la nivel european se conturează noi reguli privind utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale.
Îngrijorarea legată de confidențialitatea datelor este prezentă în toate categoriile sociale, indiferent de vârstă, educație sau ocupație. Nici măcar tinerii între 18 și 24 de ani, considerați nativi digitali, nu sunt mai relaxați: 71% dintre ei spun că se tem de modul în care AI le poate accesa și folosi informațiile personale. Iar peste două treimi dintre respondenții cu studii superioare împărtășesc aceeași preocupare.
Majoritatea românilor vor ca AI-ul să fie supravegheat de oameni, mai ales atunci când vine vorba de decizii importante. Doar 20,2% ar fi de acord cu evaluări profesionale complet autonome făcute de AI. Aproape 40% ar accepta AI-ul doar dacă ar fi dublat de o analiză umană, iar 27,2% resping complet această variantă. De asemenea, 60,8% dintre respondenți spun că ar prefera să interacționeze cu o persoană reală, nu cu un chatbot sau alt sistem automat, atunci când au nevoie de suport de la o companie sau instituție.
Această rezervă clară în fața deciziilor automatizate generează o cerere puternică de reglementare. Potrivit studiului, 62,4% dintre români consideră că folosirea AI în domenii sensibile – precum educația, sănătatea, justiția, administrația publică sau sectorul financiar – ar trebui strict reglementată prin lege. În centrul acestei cereri se află ideea de control uman și protejarea drepturilor fundamentale.
„Rezultatele studiului arată clar că românii nu sunt pregătiți să lase deciziile importante în mâinile inteligenței artificiale, fără intervenție umană. Avem de-a face cu o populație tot mai conștientă de riscurile digitale și mai atentă la modul în care îi sunt gestionate datele personale. Dincolo de tehnologie, oamenii vor garanții de transparență, echilibru și responsabilitate. Tocmai de aceea, viitorul AI nu poate fi construit doar pe algoritmi, ci pe încredere, etică și legislație solidă”, spune Mihai Stănescu, fondatorul RoCoach.
Studiul arată că românii nu resping AI ca tehnologie - doar 9,5% dintre respondenți consideră că are un impact exclusiv negativ, însă, cer cu fermitate ca sistemele bazate pe AI să funcționeze într-un cadru etic, supravegheat și reglementat, unde deciziile sunt transparente, iar drepturile individuale protejate. Într-un context european în care se discută adoptarea AI Act și revizuirea reglementărilor GDPR, mesajul transmis de cetățenii români este limpede: inovația trebuie dublată de responsabilitate și supraveghere umană.
„Dincolo de entuziasmul tehnologic, studiul arată o nevoie clară de echilibru între inovație și protecție. Românii nu cer oprirea progresului, ci reguli clare, control uman și respect pentru drepturile individuale. Această reacție nu este o barieră în calea dezvoltării, ci o formă de maturitate socială care trebuie inclusă în orice strategie de digitalizare. Dacă vrem ca AI-ul să devină parte a vieții noastre de zi cu zi, atunci trebuie să începem prin a construi încredere – iar aceasta se bazează pe transparență, reglementare și dialog real între decidenți și cetățeni”, spune Marian Marcu, Managing Partner Novel Research.
Prin această inițiativă, RoCoach și Novel Research își propun să deschidă un spațiu de dialog între decidenți, mediul de afaceri și societate, în jurul unui subiect care, în viitorul apropiat, poate genera un impact social fără precedent.
Studiul a fost realizat pe un eșantion de 800 de persoane din mediul urban, cu vârste între 18 și 64 de ani, active profesional și utilizatoare de internet. Datele au fost colectate în perioada mai-iunie 2025, prin metoda CAWI (Computer Assisted WEB Interviews).
