Mentalitatea și personalul specializat, determinante în tranziția la industria 4.0
Mentalitatea şi rezistenţa la schimbare constituie principala piedică pe care piaţa românească trebuie să o depășească în tranziţia la procesul de digitalizare a producţiei şi serviciilor, arată un sondaj realizat de CHEP România. 
Potrivit CHEP, peste jumătate din companiile producătoare de bunuri de larg consum, de retail și de servicii conexe participante se află într-o etapă preliminară a tranziţiei la Industria 4.0 sau au introdus deja unele măsuri în această direcție.
89% dintre participanţii la sondaj au afirmat că mentalitatea şi rezistenţa la schimbare constituie principala piedică pe care piaţa românească trebuie să o depășească în tranziţia la procesul de digitalizare a producţiei şi serviciilor.
Perspectivele de succes vor crește într-un mediu economic favorabil, sunt de părere 44% dintre respondenţii cu poziţii manageriale, care au menţionat și importanţa unui cadru legislativ flexibil (42%).
Totodată, peste jumătate dintre respondenții cu poziții de general management au afirmat că disponibilitatea resurselor umane specializate pentru digitalizare este la fel de importantă ca schimbarea de mentalitate, aceștia fiind în opinia lor factorii care vor determina succesul sau eșecul tranziției rapide a României la industria 4.0. Mai exact, 66% dintre aceştia cosideră că cea mai mare provocare e recrutarea, instruirea și retenția angajaților calificați. În privinţa impactului în organizație, 55% din respondenţi estimează că departamentele de IT şi cel de Vânzari & Operaţiuni vor fi primele afectate.
“Succesul tranziţiei la Industria 4.0 depinde în mare parte de IQ-ul digital de la vârful companiilor – de modul în care managerii definesc, conduc şi comunică schimbarea. Angajatorii trebuie să-și informeze echipele din timp despre impactul tehnologiei asupra locurilor de muncă și să-şi susțină oamenii să-și dezvolte o serie de abilități personale precum capacitatea de rezolvare a unor probleme complexe, gândirea critică, inteligența emoțională, creativitatea şi colaborarea, esenţiale în viitor,” a adăugat Gabriel Andronescu, Director General CHEP România.
În opinia a 36% dintre respondenţi, tehnologiile cu cele mai mari şanse de implementare în România în următorii trei ani sunt internetul lucrurilor şi big data. Cea mai puţin cunoscută pe plan local este blockchain, o tehnologie care implică partajarea datelor în sistemele informatice ale companiilor partenere în supply chain. Cu privire la schimbările pe care le au în vedere în următoarea perioadă, 72% dintre participanții din middle management au afirmat că principala direcţie este retehnologizarea, urmată de sustenabilitate, iar 85% din respondenţii cu poziţii de general management au punctat ca principal focus investiţiile în software și în aplicații cum ar fi sistemele de execuție pentru producție.
Modelele de afaceri vor fi reevaluate, în direcţia includerii și extinderii unor forme de colaborare, tipice modelului circular. Sondajul CHEP a inclus întrebarea cu privire la avantajele unui model de afaceri circular, la care 88% dintre respondenţi au afirmat că un model circular de afaceri “ar fi avantajos pentru companie”. În topul avantajelor au fost enumerate: reducerea costurilor (73%), eficiența proceselor și dezvoltarea durabilă. Totuşi, mai mult de jumătate dintre participanţii la sondaj cu poziţii de middle management consideră că cea mai mare provocare în trecerea la modelul de economie circulară sunt costurile de implementare şi lipsa tehnologiei potrivite (55%). Conducerea companiilor este preocupată, în principal, de recrutarea, instruirea şi retenţia angajaţilor care pot susţine o schimbare a modelului de business, după cum au semnalat 66% dintre respondenți.
