140 de miliarde de lei, suma cheltuită în 2025 pe bunuri de larg consum și produse electro-IT
Vânzările cu amănuntul au continuat să crească și pe parcursul anului trecut, în ciuda provocărilor generate de inflație și scăderea puterii de cumpărare, potrivit informațiilor analizate de NielsenIQ România și sintetizate în raportul „Starea Națiunii în Retail”. 
Conform vânzărilor din cele 62.000 de magazine monitorizate de NielsenIQ, consumatorii români au cheltuit anul trecut 139,8 miliarde de lei pe bunuri de larg consum și produse electro-IT, valoarea fiind cu 5% mai mare față de anul precedent. Vânzările de bunuri de larg consum au crescut cu 6% la nivel anual, consumatorii acordând prioritate produselor de bază în cheltuielile lor. Pe fondul unei inflații ridicate și al intrării în recesiune tehnică a României în a doua parte a anului, consumatorii au apelat din ce în ce mai mult la tactici de economisire pentru a-și menține valoarea coșului zilnic sub control. Ei au vizitat mai frecvent magazinele de tip discount, au ales produse mai ieftine, au cumpărat pachete mai mari sau produse la promoție, arată datele NielsenIQ.
Cu toate acestea, consumul cantitativ la nivel anual a crescut cu 2%, România fiind practic devansată la acest capitol doar de Grecia, Ucraina și Bulgaria, în timp ce țări precum Polonia, Slovacia sau Lituania au scăzut în consum.
„Sectorul FMCG a început în forță anul 2025, dar am înregistrat semnele de presiune asupra consumatorilor din a doua jumătate a anului. Volumele au devenit ușor negative (-0,4%) în trimestrul 4 din 2025, deoarece costurile mai mari ale energiei, stagnarea salariilor și creșterile de TVA au redus puterea de cumpărare a românilor”, explică Iulia Pencea, Director General NIQ Romania.
Cresc vânzările produselor de bază
Toate categoriile principale de bunuri de larg consum urmărite de NIQ au înregistrat o creștere valorică în 2025. Alimentele, cea mai mare categorie din moment ce reprezintă 55% din valoarea FMCG, au crescut cu 6,9%. Băuturile alcoolice (13% din valoare) au înregistrat o creștere de 6%, în timp ce băuturile nealcoolice (19% din valoare) au crescut cu 6,6%. Produsele non-alimentare (de îngrijire personală și a locuinței, 14% din FMCG) au înregistrat o creștere mai modestă valoric, doar 1,6%, în schimb au crescut în consum pe fondul orientării către produse mai ieftine.
Pe parcursul anului, creșterile de prețuri au diminuat cererea de produse „de răsfăț”, cum ar fi berea, băuturile răcoritoare și, în special, ciocolata, ceea ce a dus la volume mai mici de vânzări. Produsele proaspete, cum ar fi laptele, ouăle, carnea și legumele, au înregistrat o cerere crescută în termeni de volum. Din septembrie, prețurile bunurilor de larg consum au început să crească din nou, iar volumele au scăzut cu -0,4% în trimestrul patru.
Mărcile private și promoțiile, factori de economisire
Sub presiunea inflației, cumpărătorii români se orientează mai mult către mărcile private, opțiuni cu un raport calitate-preț bun, și către ofertele promoționale. Promoțiile au jucat un rol cheie în impulsionarea pieței FMCG în 2025, 27,4% din totalul de vânzări fiind realizate în promo. Aceasta reprezintă o creștere de 0,9 puncte procentuale față de 2024. Activitatea promoțională a crescut accelerat în trimestrul al patrulea, pe măsură ce lupta pentru gestionarea cheltuielilor s-a intensificat într-o economie în deteriorare. O creștere și a eficienței promoțiilor, nu doar a numărului lor, a evidențiat agilitatea producătorilor și a comercianților cu amănuntul în adaptarea la peisajul în schimbare, dar și tendința consumatorilor de a se orienta preponderent către produsele cu oferte de preț redus.
Mărcile private au continuat să câștige cota de piață în majoritatea categoriilor la nivelul întregii țări, cu excepția non-alimentarelor unde cota lor a rămas constantă la 17,2%. Ponderea mărcilor private în categoria alimentelor a crescut cu 0,4 pp, ajungând la 29,5%, în timp ce cota băuturilor nealcoolice a crescut cu 0,6 pp, ajungând la 8%. Private label are cea mai mică pondere în bauturile alcoolice, unde a crescut cu 0,3 puncte procentuale, ajungând la 4,2%.
În ceea ce privește mixul de canale de retail, supermarketurile și magazinele de discount au reprezentat 47,5% din cota totală de valoare, urmate de comerțul tradițional cu 31,2%, hipermarketurile cu 20% și comerțul cu amănuntul din benzinării cu 1,3%. Supermarketurile și discounterii și-au mărit cota de valoare în toate categoriile, captând 53,2% din comerțul cu alimente, 46,8% din non-alimentare, 39,9% din băuturile nealcoolice și 35,2% din alcoolice. În fapt, creșterea traficului de cumpărători și dezvoltarea accelerată a rețelelor de magazine de tip discount stau și la baza creșterii ponderii mărcilor private în România, private label având cea mai mare importanță în aceste formate.
Valoarea totală a FMCG înregistrată de NielsenIQ în comerțul electronic în 2025 a crescut mai mult decât cea prin magazinele fizice, având un avans de 10% față de 2024 până la aproximativ 2,1 miliarde de lei. Această creștere este susținută și de maturitatea crescândă a comerțului rapid (livratori) în zonele urbane. Vânzările online s-au accelerat în 2025 în principal în categoriile alimentare, cu +20%, ca și în băuturile non-alcoolice cu 23,3%. În schimb, vânzările de non-alimentare care, în mod istoric, aveau o pondere mai mare în on-line au crescut doar cu 1,9%, iar băuturile alcoolice cu 3,8%.
„Pentru a rămâne competitivi, va fi esențial ca retailerii și brandurile să construiască încredere prin transparența businessului și prin mesaje care să evidențieze siguranța utilizării și valoarea adaugată a produselor - elemente pe care le caută consumatorii precauți. Cumpărătorii devin din ce în ce mai exigenți și mai dispuși să își diversifice opțiunile atât de magazine, cât și de branduri pentru a obține ceea ce își doresc. În acest mediu, loialitatea trebuie câștigată în fiecare zi”, a completat Iulia Pencea.
