Bestjobs: Piața muncii din România nu s-a blocat, este mai selectivă
Piața muncii din România a intrat în 2026 într-o etapă de prudență accentuată. Raportul de forțe care, în ultimii ani, înclina ferm în favoarea candidaților s-a inversat: angajatorii au încetinit recrutările, în timp ce numărul candidaților activi a crescut puternic. Rezultatul este o piață paradoxală - aglomerată și competitivă la suprafață, dar tot mai dificil de acoperit acolo unde companiile chiar au nevoie de oameni, arată datele Bestjobs. 
Semnalul cel mai clar vine din volumul de anunțuri. Pe platformele majore de recrutare, numărul ofertelor active a scăzut cu aproximativ o treime în primul trimestru, ajungând la puțin peste 40.000 de poziții deschise. În același timp, candidații au aplicat masiv: datele bestjobs indică peste 3 milioane de aplicări (+20%).
Consecința directă: media de aplicări pentru un singur anunț s-a dublat, de la aproximativ 40 la circa 80 de candidați per job. Pentru un căutător de loc de muncă, asta înseamnă o concurență mult mai dură. Pentru un angajator, înseamnă că simpla publicare a unui anunț nu mai garantează nimic - vizibilitatea, claritatea ofertei și viteza de răspuns contează mai mult ca oricând.
Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), în T1 2026, numărul total de salariați a scăzut cu aproximativ 60.000 de persoane față de anul anterior, cel mai mare recul - peste 50.000 de locuri - fiind înregistrat în industria prelucrătoare.
Salariile cresc pe hârtie, dar nu și în buzunar
Veniturile nominale continuă să urce. INS a raportat pentru martie 2026 un câștig salarial mediu brut de 9.902 lei și un net de 5.938 lei, cu 4,3% mai mare decât în urmă cu un an. De la 1 iulie 2026, salariul minim brut crește de la 4.050 la 4.325 lei (+6,8%). Se adâncește și decalajul regional: în București, salariul mediu net se apropie de 7.000 lei, cu aproape 1.500 lei peste media națională.
Cel mai uman semnal al anului este schimbarea de atitudine a angajaților. Rata demisiilor voluntare a scăzut considerabil, iar fenomenul a primit deja un nume: „job hugging” - atașamentul de siguranță. Într-o piață mai rigidă, mulți oameni preferă stabilitatea unui loc de muncă existent, chiar dacă nu îi mai mulțumește pe deplin, în locul riscului unei schimbări.
Pentru 80% dintre angajații români salariul rămâne criteriul principal când caută un job nou, dar echilibrul muncă-viață a devenit motivul decisiv pentru a rămâne la actualul angajator.
La joburile generaliste, entry-level sau ușor de automatizat, competiția între candidați crește vizibil. Cele mai aplicate domenii rămân șoferii, serviciile auto și curieratul (care concentrează mii de aplicări), retailul și serviciile.
La capătul opus, deficitul de talent persistă acolo unde calificarea contează: inginerie, IT, contabilitate, roluri tehnice. Unele companii trec de la recrutarea externă la upskilling și reskilling intern.
Reprezentanții BestJobs descriu piața muncii din 2026 ca pe una „mai selectivă, mai competitivă”, după un 2025 în care volumul de recrutare a scăzut - și își reorientează produsul în consecință: de la a vinde acces la candidați, către a livra rezultate de recrutare.
În centrul acestei strategii se află Bestie, agentul AI de recrutare al BestJobs, gândit să preia exact partea care apasă cel mai mult pe angajatori într-o piață supra-aplicată: pre-screening-ul, interviul inițial și matching-ul pe baza intenției reale a candidatului, nu doar a cuvintelor-cheie din CV.
„Datele din 2026 spun, de fapt, o singură poveste: avem mai mulți oameni care vor să își schimbe viața profesională și, în paralel, mai puține companii dispuse să riște angajări. Într-o astfel de piață, recrutarea nu se mai câștigă prin volum, ci prin certitudine. Pariul nostru este să mutăm valoarea de la cât de multe CV-uri aduni, la cât de sigur ajungi la omul potrivit - iar aici AI-ul dă oamenilor din recrutare timpul necesar pentru deciziile care contează”, susține Călin Fusu, fondator și CEO Bestjobs.
