Consumul de resurse și materii prime, redus cu ajutorul economiei circulare
Economia circulară poate diminua cu aproape o treime volumul actual al consumului de resurse și materii prime la nivel global, prelungind durata de viață a produselor și asigurându-se că acestea intră în cicluri de viață complete, prin reciclare și reintegrare în producție, iar acest lucru se întâmplă fără a afecta oferta și calitatea bunurilor și a serviciilor esențiale (nutriție, mobilitate, locuințe și infrastructuri sau bunuri de larg consum), calitatea vieții sau progresul social și economic, indică studiul „The Circularity Gap”, realizat de agenția internațională Circle Economy în colaborare cu Deloitte. 
Consumul global de resurse și materii prime s-a triplat în ultimii 50 de ani, consumul per capita depășește de aproape două ori pragul de echilibru, iar în ultimii șase ani, economia mondială a exploatat și a folosit mai mult decât în întreg secolul XX, creând dezechilibre naturale majore și perspective nesustenabile pentru mai multe regiuni, specii și industrii, mai arată studiul.
Ritmul tranziției către economia circulară rămâne, însă, subdimensionat în raport cu volumul anual de exploatare a resurselor, inclusiv a resurselor vulnerabile sau virgine. Economia globală este în prezent circulară în proporție de doar 7,2%, în scădere comparativ cu 2018, când prima ediție a studiului o estimase la 9,1%. Este vorba despre o scădere procentuală, nu în valoare absolută, care arată că se exploatează și se consumă din ce în ce mai mult și mai puțin responsabil, iar politicile de ecologizare a industriilor nu reușesc să țină pasul.
„Economia circulară înseamnă mai mult decât reciclare și ecologizare, iar principiile ei – use less, use longer, make clean, use again – răspund la cel puțin două dintre marile provocări de actualitate pentru industrii și economii: accesibilitatea resurselor și reducerea amprentei de carbon. Un nivel de circularitate de numai 7,2% în prezent în economia globală și aflat în continuă scădere în ultimii ani arată că industriile rămân ambițioase și competitive, în ciuda dificultăților din ultimii ani, dar nu sunt eficiente în exploatarea resurselor și a materiilor prime. Studiul propune o serie de soluții de diminuare a consumului, organizate sub trei mari principii: reducere, regenerare și redistribuire, aplicabile tuturor categoriilor de industrii și resurse și având la bază ideea că fiecare deșeu irosit este o șansă ratată la sustenabilitate”, a declarat Sorin Elisei, Director, Deloitte România, liderul practicilor de sustenabilitate și energie.
Din perspectivă de mediu, studiul prezintă concluzii alarmante: în ultimii 30 de ani, a fost despădurită la nivel global o suprafață totală de peste 420 de milioane de hectare, în timp ce aproape jumătate din solurile planetei sunt serios degradate, oceanele au o aciditate cu peste 30% peste limitele admise, 85% din rezervele piscicole sunt în colaps, iar fauna sălbatică s-a diminuat cu 70%. În plus, peste 70% din emisiile de carbon la nivel global provin din extragerea și prelucrarea resurselor naturale, în procese clasice, de economie liniară (take, make, waste).
Citește și România a redus 29 de mii de tone de emisii CO2 în doar trei luni
Studiul arată că renunțarea la combustibilii fosili și diminuarea cererii de agregate minerale, precum nisipul și pietrișul, sunt acțiuni care ar putea avea impact imediat asupra acestei stări de fapt, iar industriile cu amprentă mare asupra calității aerului, solului și apelor, precum industria alimentară (responsabilă de aproape o treime din emisiile cu efect de seră și principala cauză a pierderii biodiversității), industria prelucrătoare (principala sursă de poluare chimică și de deșeuri cu degradare lentă), construcțiile (responsabile de 55% din consumul de electricitate și un sfert din solurile degradate la nivel global) și transporturile (aproape jumătate din emisiile de carbon, cu perspective de a depăși 60% până în 2050), trebuie tratate cu prioritate.
„România face primii pași în tranziția de la o economie liniară la una circulară, un proces complex și de lungă durată. În 2021, economia românească era circulară în proporție de numai 1,4%, comparativ cu media UE de 11,7%. Strategia Națională privind Economia Circulară, adoptată în septembrie 2022 și care va fi completată de un Plan de acțiune până în al treilea trimestru al acestui an, dă un semnal important și oportun. Aceasta a identificat primele șapte sectoare economice ca potențial de circularitate pentru România – agricultură și silvicultură, auto, construcții, alimente și băuturi, ambalaje, textile, echipamente electrice și electronice –, care vor fi vizate, așa cum recomandă și studiul, de acțiuni concrete și prioritare în Planul de acțiune. Practic, toate aceste arii vor naște oportunități importante de afaceri pentru companii, care vor avea la dispoziție noi facilități și surse de finanțare publice și private”, a declarat Adrian Teampău, Director Servicii Fiscale în cadrul Deloitte România.
Studiul subliniază, totodată, inechitatea beneficiilor economice obținute pe baza resurselor exploatate la nivel global. În ultimii 50 de ani, populația planetei s-a dublat, însă consumul de resurse a crescut de peste trei ori, beneficiile favorizând net economiile consolidate din America de Nord și Europa. În 2015, doar opt mari economii (Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie, SUA, Canada și Federația Rusă), au produs peste 85% dintre gazele cu efect de seră la nivel global. În prezent, cifrele cresc galopant în state cu economii emergente și se estimează, de exemplu, că numai China este responsabilă de 75% din creșterea consumului de materii prime în ultimii 20 de ani.
Soluțiile propuse de studiu vizează trei categorii de state, în funcție de dimensiunile și amprenta economiilor lor în ecuația globală a consumului de resurse.
În primul rând, statele Shift, cu venit mare pe cap de locuitor și nivel de trai ridicat, care consumă cea mai mare parte a resurselor și se află la originea principalelor dezechilibre naturale; în această categorie intră statele europene și din America de Nord, Australia, țările din Golf și din Orientul Îndepărtat, care trebuie să reducă supra-consumul și să accelereze eforturile de ecologizare a mijloacelor de producție, recomandă studiul.
Următoarea categorie, statele Grow, include China, țările din Europa de Est și Caucaz, Asia Centrală și America Latină, care se industrializează accelerat și a căror clasă de mijloc crește; acestea consumă semnificativ mai mult în ultimii ani și, potrivit raportului, trebuie să se concentreze pe a stabiliza consumul de resurse.
Ultima categorie, statele Build, se referă la țări și teritorii din Africa și Asia de Sud și Sud-Est, care deși găzduiesc cea mai mare parte a populației lumii, consumă mai puțin de 10% din cât consumă statele Shift și prezintă decalaje sociale și economice importante. Acestea trebuie să beneficieze de cotele de consum eliberate de celelalte categorii, să își dezvolte infrastructura și să conducă nivelul de trai spre standardele occidentale.
Cooperarea internațională și parteneriatul public-privat sunt esențiale în agregarea acestor obiective, în planificarea și implementarea lor, mai subliniază studiul.
