Sindalimenta: 50% din producția locală nu se poate valorifica și este congelată

Într-un mesaj comun adresat Ministerului Agriculturii și, implicit Guvernului, fermierii din România atrag atenția că, în condițiile impuse de pandemie, dar și de seceta acută din acest an, prețurile alimentelor vor crește în următoarea lună.

Spun fermierii și reprezentanții industriei alimentare că seceta fără precedent din acest an și pandemia de Covid-19 au afectat grav culturile agricole pe suprafețe ce depășesc trei milioane de hectare. Așadar, aceștia cer acordarea de sprijin financiar pentru micii fermieri din sectorul legumicol, continuarea reabilitării sistemelor de irigații și punerea lor în funcțiune, înființarea în regim de urgență a Camerelor Agricole, dar și credite fără dobândă pentru materia primă și salariile angajaților din industria alimentară plus eliminarea taxelor aferente salariilor pe o perioadă de minimum șase luni.

Printre cererile venite dinspre industria alimentară se numără și finanțarea înființării fermelor de reproducție în sectorul porcinelor pentru că Romania importa peste 80% din necesarul de carne de porc. Același lucru este valabil și în cazul fermelor de păsări. „Romania importa 95% din pui din Polonia. Riscul infestării cu gripa aviară și salmonela este iminent”, completează reprezentanții industriei alimentare.

Mai mult, spun aceștia, „industria alimentară este grav afectată pentru că exporturile sunt blocate, piața HoReCa nu mai există, iar piața locală este invadată cu marfă de proastă calitate, în special din Polonia, la prețuri sub costurile de producție. Circa 50% din producție nu se poate valorifica și se congelează. Din păcate, producția nu se poate opri când discutăm de animale vii, iar spațiile de congelare nu sunt suficiente. Nimeni nu știe ce se va întâmpla cu stocurile pentru care deja nu mai există spații de depozitare. Pe perioada în care prețurile de pe piață sunt prea scăzute, solicităm ca MADR să instituie o schemă de ajutor pentru operatorii din sectorul privat în vederea acoperirii costurilor de depozitare a produselor acestora pe o durată determinată (max. 31.12.2020). Astfel se va reduce temporar impactul unei oferte excedentare pe termen scurt. Sectoare vizate sunt: produse lactate (unt, brânzeturi), carne de pasăre, carne de vită, de oaie, procesare carne, panificație, legume fructe, miere de albine etc”, se arată în mesajul fermierilor către autoritățile române.

Tot ei avertizează că vor avea loc creșteri de prețuri în cazul materiilor prime în condițiile în care redeschiderea exporturilor de cereale a condus la creșterea prețului pentru grâu cu 15%  în doar două săptămâni. Fermierii spun că aceste creșteri vor continua, având în vedere producția agricolă slabă din acest an. „În lipsa unui plan concret la nivelul guvernului, ne așteptăm ca prețul produselor de panificație să crească cu peste 25% în următoarea lună. Atragem atenția că cea mai mare partea a cerealelor se utilizează în furajarea animalelor, ceea ce impactează asupra producției de alimente”, adaugă reprezentanții industriei alimentare.

Principalele revendicări ale agricultorilor români:

• Implicarea Guvernului într-o campanie pentru susținerea producătorilor români în următorii ani;
• Finanțarea înființării fermelor de reproducție în sectorul pasare, în acest sens existând o lege, dar care, din păcate, nu se aplică. Circa 95% din puii de o zi provin din comerțul intracomunitar (Polonia);
• Sectorul bovine de carne trebuie sprijinit printr-un program național de înființare a fermelor, cu predilecție în zona de deal și munte pentru a utiliza cele aproape 4,5 milioane hectare de pajiști;
• Sectorul ovine trebuie sprijinit pentru comercializare pe piețele externe, inclusiv în viu (trebuie construite urgent 2 nave pentru transportul maritim al animalelor vii), cât și finanțarea construirii unui abator de mare capacitate pentru exportul de carne în stare proaspătă;
• Cerem intervenția Guvernului pentru a pune capăt abuzurilor practicate de supermarketuri. De exemplu, prețul cărnii de pasăre la poarta abatoarelor a scăzut cu 30%, dar această scădere nu se reflectă și la raft în supermarket;
• Sprijinirea înființării de ferme de reproducție în sectorul porc conform legislației aprobate de Parlamentul României. Importăm anual aproximativ 2.000.000 de grăsuni și peste 70% din carnea de porc destinate consumului și industriei de procesare din Spania, Germania etc;
• Solicităm acordarea de sprijin financiar pentru micii fermieri din Sectorul Legumicol în cuantum/valoare de 75% din valoarea prețului de cost al producției, în baza standardului de cost;
• Stimularea, în mod expres, a sectorului de legume protejate în sere și solarii, atât a suprafețelor existente prin măsura de sprijin cuplat, cât și a investițiilor pentru extinderea lor, în principal în forma asociativă;
• Stimularea suprafețelor ce produc materii prime destinate industrializării, cu precădere pentru realizarea produselor din roșii;
• Necesitatea realizării unui program național pentru cultivarea a minimum 5.000 ha anual cu roșii pentru industrializare;
• Susținerea producției interne de cartof pentru consum, ajunsă la sub 25.000 de hectare în 2019, evitarea dispariției cartofului pentru sămânță (600 hectare) și susținerea cartofului pentru industrializare;
• Încurajarea microsistemelor de irigații din zona tradițională unde nu sunt sisteme de irigații de niciun fel, alături de facilitarea construirii de depozite specializate (lipsă cronică);
• Adaptarea legislației fiscale la specificul activității agricole. Sunt foarte multe exemple în care acest lucru este desconsiderat. Exemplu: valorificarea producției proprii este încadrată la acte de comerț și se cere adaos comercial în interiorul firmei, vânzarea către persoane fizice din structuri separate și cu gestiune separată de vânzare către persoane juridice. Din această categorie sunt excluse doar supermarketurile;
• Simplificarea legislației referitoare la munca sezonieră. Mulți beneficiari ai ajutorului social nu se încadrează în muncă de teama pierderii acestui ajutor;
• Introducerea Contractului comercial cadru - document care va stabili toate condițiile colaborării dintre furnizor și comerciant, conform Regulamentul (UE) nr. 1308/2013;
• Elaborarea unui Standard de cost cadru pentru evitarea vânzării în pierdere, retragerea produsului din piață și a risipei de alimente;
• Monitorizarea fluxurilor comerciale în vederea protejării producătorului autohton român pentru a nu mai fi concurat de state membre și/sau terțe UE; o chestiune de gestionare prin introducerea cerințelor în materie de licențe în scopul gestionării pieței în scopul monitorizării din regiuni de producție adiacente sau învecinate, în care există condiții omogene de producție și de comercializare la preț de dumping, importurilor sau a exporturilor produselor în cauză (ex: produs similar în sezon; dumping, ex: tomate de Spania, cartoful și mărul de Polonia etc.) exclus;
• Includerea organizațiilor de producători agricoli (Cooperative agricole, OP, AOP, Organizația Interprofesională pentru Produsele Agroalimentare PRODCOM (OIPA) legume-fructe, Organizația Interprofesională pe Produs "Cereale și Produse Derivate", din România O.I.P.C.P,D.R, Organizației Interprofesionale Carne de Porc OICP, Organizația Interprofesională pentru Carne de Pasăre, Ouă și Procesate din acestea OICPOP și Organizația Națională Interprofesională Vitivinicolă ONIV ) în domeniul de acțiune al  organismelor naționale de asigurare a aplicării legii care reglementează lanțul de aprovizionare cu produse alimentare, să îi confere acesteia competența de a supraveghea și de a pune în aplicare măsurile necesare pentru a combate PCN (practici comerciale neloiale);
• Acordarea de ajutoare de stat pentru agricultură conform Directivei Europene privind acordarea ajutoarelor de stat în agricultură, în vederea realizării unor investiții importante în domeniile de mare necesitate, pentru a nu mai fi tributari importurilor de produse de strictă necesitate care pot fi produse în țară (carne, lapte, legume, fructe etc);
• Adoptarea în regim de urgență a unei legi privind înființarea unei Comisii de Competiție în cadrul Cooperativelor agricole și Organizațiilor Interprofesionale ale Producătorilor Agricoli, care să asigure transparența și funcționarea adecvată a pieței;
• Creșterea substanțială și urgentă a fondurilor pentru cercetarea agricolă românească (subfinanțată în prezent) pentru a se putea crea noi soiuri de plante și animale românești, alături de tehnologii noi, mai bine adaptate condițiilor climatice din țara noastră, prin utilizarea cărora fermierii noștri să poată asigura integral consumul intern de hrană pentru populație și disponibilități pentru export;
• Promovarea unei legi pentru stimularea angajării forței de muncă în agricultură, acvacultură, silvicultură, industria alimentară și cercetarea agricolă (inclusiv pentru zilieri), prin acordarea unui sprijin financiar angajatorilor de până la 35% din salariul mediu brut, în funcție de calificare;
• Modificarea în regim de urgență a Legii nr. 62/2011, republicată, cu consultarea reprezentanților patronatelor și sindicatelor de tip federativ. Mediul privat nu mai poate avea reprezentativitate și Contracte de Muncă la nivelul sectorului și societăților comerciale, pentru că multe dintre prevederile actualei legi sunt contradictorii.