Legea ambalajelor, „împachetată” în sertarele Senatului
După lungi negocieri între operatorii economici și reprezentanții Ministerului Mediului, producătorii din industria FMCG și autoritățile au ajuns la un compromis pe tema modificării Legii 249/2015 – care prevede modalitatea de gestionare a ambalajelor. Criza privind gestionarea deșeurilor de ambalaje este însă departe de a se fi rezolvat, pentru că modificarea legii s-a împotmolit la Senat.
Senatorii nu au reușit în această săptămână să întrunească cvorumul necesar pentru votarea modificării Legii ambalajelor, astfel că propunerea legislativă este în prezent blocată la Senat. Asta în ciuda faptului că în sfârșit reprezentanții Ministerului Mediului și cei care au cerut modificarea acestui act normativ au ajuns la un compromis în ceea ce privește scăderea taxei de 2 lei pentru fiecare kilogram de ambalaj nereciclat.
Astfel, noua formă modificată a legii prevede scăderea taxei până la 0,7 lei pe kilogram, act normativ care trebuie însă să treacă prin votul primei camere decizionale din Parlament. Dar cum legea nu a fost votată, soluționarea crizei ambalajelor este încă departe de a se realiza.
În prezent, comercianții care nu realizează ținta de reciclare sunt obligați să plătească o taxă de 2 lei pentru fiecare kilogram de ambalaj nereciclat, sumă pe care operatorii economici o consideră exagerat de mare, mai ales că media la nivelul Uniunii Europene este de 0,3 lei (n.r. - echivalent euro). Ca atare, Romalimenta a soliciat Senatului scăderea taxei plătite la Fondul de Mediu:
„Facem apel la Senatul României să aprobe în procedură de urgență proiectul de modificare a Legii 249/2015, astfel încât până la sfârșitul anului să reușim publicarea sa în Monitorul Oficial, consemnând aducerea contribuției în limitele bunului simț și al suportabilității, atât de către economie, cât și de către populație”, se arată într-un comunicat Romalimenta.Mai mult, reprezentanții Romalimenta acuză faptul că banii colectați de către Fondul de Mediu ar fi redirecționați necorespunzător către mai multe ONG-uri de mediu. Doar anul trecut, Fondul de Mediu a colectat 130 de milioane de lei de la companiile din domeniul producției și importului de bunuri ambalate, în urma aplicării noii taxe, față de 8 milioane de lei în anul anterior.
„Foarte mulți bani din milioanele colectate de Fondul de Mediu ajung la diverse ONG-uri care nu știm ce fac cu aceste sume. Concret, din puntul meu de vedere, aceste instituții nu fac absolut nimic pentru rezolvarea problemei. Noi plătim sume uriașe, iar ei beneficiază de acești bani. Militează pentru salvarea planetei și a urșilor dar concret nu fac nimic. Spre exemplu, cea mai mare problemă a deșeurilor este că populația încă nu le colectează selectiv, iar ONG-urile ar fi trebuit să rezolve acest aspect”, spune Sorin Minea, președintele Romalimenta.
Cei mai afectați de această lege sunt producătorii din industria conservelor și a băuturilor pentru că au ambalaje grele, din sticlă și metale. „Unii producători de băuturi au cheltuieli de 1.100 de lei pe tona de sticlă reciclată, în condițiile în care ei achiziționează sticla, ca materie primă, la prețul de 1.200 de lei pe tonă”, spune Emil Dumitru, Președintele Federației Naționale Pro Agro.
