Cu „sabia” UE deasupra capului, avem normele de aplicare a Legii 321
Mult așteptatele norme de aplicare a Legii 150/2016 (de modificare a Legii 321/2009) au fost publicate recent de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Normele, intrate în dezbatere publică, definesc „lanțul scurt de aprovizionare”, dar au creat deja reacții negative în piață.
Chiar dacă autoritățile române au fost avertizate de către Comisia Europeană cu privire la „Legea 51%”, pe motiv că ar discrimina producătorii din Uniunea Europeană, Ministerul Agriculturii a publicat luni, la o zi după alegerile parlamentare din România, proiectul de hotărâre pentru aprobarea normelor metodologice ale acestei legi:
„Prezentele norme metodologice stabilesc modul de desfășurare a acțiunilor privind lanțul scurt de aprovizionare, în conformitate cu prevederile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Lege.
- În sensul respectării prevederilor art.2 alin. (2) pct.18 din Lege, lanțul scurt de aprovizionare implică relații comerciale între furnizor, un singur comerciant și consumatori, pe filiera produsului agroalimentar, iar componența acestuia se realizează ținând cont de următoarele tipuri de produse: produse alimentare proaspete, produse alimentare congelate, produse alimentare procesate.
- În sensul prezentelor norme metodologice, produs alimentar procesat se definește ca fiind produs obținut în conformitate cu prevederile art.2 alin (1) lit.o) din Regulamentul (CE) nr.852/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena produselor alimentare;
- Furnizorul din lanțul scurt de aprovizionare este, după caz:a) fermier, definit în conformitate cu prevederile art.2 alin.(1) lit. f) din Ordonanța de Urgență nr. 3 /2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, denumită în continuare Ordonanța de Urgență nr.3/2015; b) fermier și o entitate fizică sau juridică având ca obiect de activitate colectarea și/sau depozitarea produselor menționate la art.3; c) fermier și o entitate fizică sau juridică având ca obiect de activitate colectarea și/sau depozitarea și procesarea produselor menționate la art.3”, se arată în proiectul publicat de MADR.
Definiția furnizorului în lanțul scurt de aprovizionare a creat deja prima controversă:
„Faptul că frunizorul este fermier este în regulă. Mai departe, entitatea fizică sau juridică ce are ca obiect depozitarea, te bagă în ceață. Deja vorbim despre un raport comercial în trei părți. Noi nu înțelegem cine este această entitate și de ce trebuie numită furnizor. Relația comercială trebuie făcută între două părți, adică între cel care produce și comerciant. Dacă producătorul vinde marfa către o altă entitate care se ocupă de depozitare, raportul comercial trebuie făcut între retailer și acea entitate. Contractele nu se fac cu grupuri”, este de părere Mihai Vișan, director executiv al Romalimenta.
Potrivit acestuia, normele de aplicare a Legii 321 sunt în prezent inutile, mai ales că România a fost avertizată de Comisa Europeană și riscă să fie sancționată pentru discriminarea producătorilor europeni.
„Noi am spus încă de la început că această lege nu poate fi aplicată. Cel mai bine ar fi ca viitorul Parlament să abroge acest act normativ. El contravine atât normeler europene cât și normelor concurențiale”, a conchis Mihai Vișan.
Pe de altă parte, reprezentanții marilor lanțuri comerciale din România, care au contestat la Comisia Europeană modificările aduse Legii 321, solicită MADR să facă publice comunicările venite din partea autorităților de la Bruxelles și în care România este avertizată cu privire la această lege.
„Credem ca opinia publică are dreptul să înțeleagă posibilele consecințe ale abordării ministrului Irimescu care, deși a afirmat, în repetate rânduri, că România riscă sancțiuni în legătură cu Legea 150, ministerul pe care încă îl mai conduce a publicat pe site un proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea normelor metodologice de desfășurare a acțiunilor privind lanțul scurt de aprovizionare.
Acțiunea Ministrului Agriculturii nu poate beneficia de prezumția de bună-credință întrucât are loc la 5 luni de la intrarea în vigoare a Legii 150/2016, a doua zi după alegerile generale, când a devenit foarte clar că nu mai are șanse să își continue activitatea la minister și în cadrul Guvernului”, se arată într-un comunicat al AMRCR.
Modificările aduse Legii 321 au fost promulgate în luna iunie a acestui an de către preşedintele Klaus Iohannis și îi obligă pe comercianții cu cifră de afaceri mai mare de 2 milioane de euro să aloce minim 51% din spațiul disponibil la rafturile cu alimente proaspete (fructe, legume, carne) acelor produse aduse pe lanțul scurt de aprovizionare. De asemena, noile norme interzic retailerilor încasarea de taxe și servicii de la furnizorii alimentari.
Legea a fost contestată de marile lanțuri de magazine, cât și de o parte dintre Asociațiile de producători locali, care susțin că prevederile ei încalcă atât legislaţia comunitară, cât şi principiile pieţei unice, iar statul intervine agresiv în modul de a face afaceri al companiilor private.
Proiectul pentru aprobarea normelor metodologice ale Legii 150 poate fi consultat în întregime AICI
