Cu ce asociază consumatorii un stil de viaţă sănătos?

Consumatorii români consideră că principalii factori care contribuie la un stil de viaţă sănătos sunt consumul de fructe şi legume sau de alimente proaspete neprocesate. Astfel, şapte din zece români identifică stilul de viaţă sănătos cu consumul de fructe şi de legume şi aproximativ unu din doi cu alimentele naturale, cât mai puţin procesate, potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare GfK.

Femeile apreciază într-o măsură mai mare alimentaţia sănătoasă spre deosebire de bărbaţi. Aproximativ trei sferturi dintre acestea consideră că este important consumul de fructe şi legume faţă de doar două treimi dintre bărbaţii care cred acelaşi lucru. De asemenea, 52% dintre românce văd beneficiile consumului de alimente proaspete, cât mai puţin procesate sau gătite, în comparaţie cu 46% dintre reprezentanţii sexului masculin.

Situaţia pe regiunii ale ţării arată că locuitorii din Banat – Crişana – Maramureş acordă mai multă atenţie alimentaţiei. Aproape 8 din 10 români din aceste zone definesc stilul de viaţă sănătos prin consum de fructe şi de legume şi 57% preferă produsele proaspete, naturale. La polul opus, se află dobrogenii, circa şapte din zece locuitori susţinând că la un stil de viaţă sănătos contribuie consumul de  fructe şi ai legumele şi bucureştenii, care nu pun prea mult sănătatea pe seama alimentelor proaspete, cât mai puţin procesate sau gătite – doar 37%.În schimb, şapte din zece locuitori ai capitalei sprijină exerciţiile fizice şi cred în aportul lor asupra sănătăţii, iar şase din zece fac mişcare în mod regulat.

GfK a realizat un studiu asemănător şi la nivel global, în 23 de ţări. Rezultatele arată că românii se aliniază tendinţelor globale în materie de stil de viaţă sănătos la capitolele sport (57% global,  faţă de 58% local) şi alimentaţie sănătoasă (59% global, ca şi la nivel local). Diferenţe apar în ceea ce priveşte odihna care este mai mult preţuită la nivel global (66% versus 37% local).

Studiul a fost realizat de GfK România pe un eşantion de 1000 de respondenţi din toată ţara, cu vârsta de peste 15 ani, prin metoda  interviurilor faţă în faţă.