Cosmin Marinescu, Viceguvernator BNR: 10% în plus la prețul petrolului, impact anual asupra inflației de circa +0,3 pp
Agravarea situației de securitate din Orientul Mijlociu amplifică sever incertitudinea și sporește volatilitatea la nivel global, în special pe piețele produselor energetice, dar și pe piețele financiare, foarte sensibile la asemenea turbulențe geopolitice și de securitate, afirmă Cosmin Marinescu, Viceguvernator BNR. 
Estimările privind impactul macroeconomic al creșterii prețului petrolului indică anumite riscuri de contagiune și pentru economiile europene, inclusiv în cazul României. Iar perspectiva unui conflict prelungit, de amploare, va evidenția un impact propagat și persistent.
„România are o dependență netă de importuri energetice de petrol mai redusă decât alte economii europene, de circa 1,5% din PIB – ca medie anuală în perioada 2022-2024, cu tendință de reducere la 1% din PIB în 2025. Cu toate acestea, expunerea pe canalul prețurilor bunurilor de consum rămâne una importantă. Estimările noastre arată că o creștere permanentă cu 10% a prețului petrolului va avea un impact anual asupra inflației de circa +0,3 puncte procentuale, ceea ce ar impune regândirea estimărilor de inflație actuale. Nu excludem ca războiul din Golf să se întindă pe o perioadă mai lungă, situație care se poate transforma, inclusiv pentru economiile europene și România, într-o lamă cu două tăișuri. Depinde însă dacă putem să temperăm riscurile estimate. Totodată, există și perspectiva ca marile fonduri de investiții, care sunt deja foarte atente la evoluțiile din zona Golfului, să-și reconsidere unele expuneri la nivel global”, a explicat Cosmin Marinescu.
În aceste condiții, când vine vorba despre consolidarea finanțările publice, reducerea deficitului bugetar nu este opțională, ci o condiție esențială pentru credibilitatea politicilor statului și stabilitatea economică. Amploarea deficitelor bugetare, dublată de deteriorarea balanței externe, obligă România la eforturi de ajustare pe măsură. În 2025, efortul important de ajustare a poziției bugetare, evaluat la circa 1,3 puncte procentuale din PIB, în termeni ESA, nu s-a translatat și într-o reducere corespunzătoare a deficitului de cont curent. Ponderea în PIB a acestuia s-a redus doar ușor, la 7,95%, de la 8,2% din PIB în 2024.
„Acestea sunt niveluri ridicate, care trădează și deficiențe structurale. Însă vestea bună este că acoperirea deficitului extern din fluxuri stabile, non-generatoare de datorie, continuă să se îmbunătățească și pe parcursul anului curent, de la 42% în 2025, la un nivel estimat de 57%, grație fluxului ridicat de fonduri europene.
În același timp, evoluțiile macroeconomice din 2025 arată că economia își schimbă treptat sursele de creștere. Conform actualizărilor INS, creșterea economică din anul 2025 a mai avansat puțin, la 0,7%. Putem spune că este o performanță deloc de neglijat, într-un an aflat sub presiunea măsurilor de ajustare fiscal-bugetară. Deosebit de importantă pentru anul 2025 este contribuția sporită a investițiilor față de aportul consumului, de 1 punct procentual versus 0,4 în cazul consumului”, a adăugat viceguvernatorul Băncii Naționale.
Potrivit acestuia, România trebuie să accelereze creșterea economică, prin măsuri de extindere a competitivității în sfera mediului de afaceri, pentru a obține un reviriment al producției, care să mute accentul dinspre cerere către ofertă, dinspre consum către producția internă. Consolidarea încrederii în politicile statului este esențială pentru susținerea investițiilor. Totodată, fondurile europene au contribuit în mod fundamental la dezvoltarea României, fiind vorba despre aproape 100 de miliarde de euro care au susținut multiple obiective de dezvoltare, inclusiv gestionarea unor perioade de criză.
„Legătura între absorbția fondurilor europene și consolidarea fiscală este evidentă și esențială. Finanțarea europeană a investițiilor reduce presiunea asupra cheltuielilor publice, însă conduce și la creșterea veniturilor, prin efectul de antrenare al investițiilor private. Și din acest motiv utilizarea fondurilor europene este atât de importantă”, a concluzionat Cosmin Marinescu în cadrul conferinței „De la măsuri urgente, la strategii de dezvoltare”, care a avut loc la sediul Băncii Naționale a României.
