Banca Mondială: Războiul lovește economia globală în valuri cumulative: prețuri mai mari la energie, prețuri mai mari la alimente și, în final, inflație mai mare
O analiză realizată de Banca Mondială atrage atenția asupra faputlui că atacurile asupra infrastructurii energetice și perturbările transportului maritim în Strâmtoarea Ormuz, care gestionează aproximativ 35% din comerțul mondial cu țiței transportat pe mare, au declanșat cel mai mare șoc al aprovizionării cu petrol înregistrat vreodată. Aprovizionarea la nivel global cu petrol a scăzut cu aproximativ 10 milioane de barili pe zi în fază inițială și, chiar și după o ușoară stabilizare, prețurile petrolului Brent au rămas cu peste 50% mai mari la jumătatea lunii aprilie decât erau la începutul acestui an. 
În analiza Băncii Mondiale asupra piețelor de mărfuri (Commodity Markets Outlook) este estimat că petrolul Brent va avea un preț mediu de 86 de dolari pe baril în 2026, în creștere bruscă față de 69 de dolari pe baril în 2025. Aceste previziuni presupun că cele mai acute perturbări se vor încheia în luna mai și că transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz va reveni treptat la nivelurile de dinainte de război până la sfârșitul anului 2026.
„Războiul lovește economia globală în valuri cumulative: mai întâi prin prețuri mai mari la energie, apoi prin prețuri mai mari la alimente și, în final, prin inflație mai mare, care va determina creșterea ratelor dobânzilor și va face datoriile și mai costisitoare. Cei mai săraci oameni, care cheltuiesc cea mai mare parte a veniturilor lor pe alimente și combustibili, vor fi cei mai afectați, la fel ca economiile în curs de dezvoltare care se confruntă deja cu o povară grea a datoriilor. Toate acestea ne reamintesc un adevăr dur: războiul înseamnă dezvoltare în sens invers”, a declarat Indermit Gill, economistul-șef al Băncii Mondiale.
Analiza Băncii Mondiale arată că prețurile la energie vor crește cu 24% în acest an, atingând cel mai înalt nivel de la invazia Rusiei în Ucraina în 2022. În acest context, și prețurile generale ale mărfurilor vor crește cu 16% în 2026, determinate de creșterea prețurilor la energie, dar și de cele pentru îngrășăminte. Concret, prețurile îngrășămintelor vor crește pe medie cu 31% în 2026, determinate de o creștere de 60% a prețurilor la uree, compus sintetic utilizat pe scară largă în agricultură pentru a stimula creșterea vegetativă a plantelor. Banca Mondială atrage atenția și asupra faptului că accesibilitatea îngrășămintelor va ajunge la cel mai scăzut nivel din 2022 și până în prezent, cu impact asupra veniturilor fermierilor, dar și a randamentelor viitoarelor culturi.
Dacă acest conflict va continua să fie prelungit, presiunile asupra aprovizionării cu alimente și accesibilitatea acestora ar putea împinge până la 45 de milioane de oameni în insecuritate alimentară acută în acest an, potrivit World Food Programme. Aceste șocuri vor crește inflația la nivel mondial, ceea ce va tăia din creșterea economică.
Mai exact, Banca Mondială explică faptul că, într-un scenariu în care Strâmtoarea Ormuz rămâne blocată o perioadă și mai mare, petrolul ar putea ajunge la o medie anuală de 115 dolari pe baril în 2026. Iar în cazul în care instalațiile critice de petrol și gaze suferă mai multe daune, iar volumele exporturilor se recuperează mai lent, se va produce un efect de domino asupra prețurilor îngrășămintelor și a surselor alternative de energie, cum ar fi biocombustibilii. În acest scenariu, inflația în economiile în curs de dezvoltare ar putea crește la 5,8% (față de 4,7% anul trecut și 5,1% în scenariul optimist).
„Succesiunea șocurilor din ultimul deceniu a redus drastic marja de manevră fiscală disponibilă pentru a răspunde actualei crize istorice a aprovizionării cu energie. Guvernele trebuie să reziste tentației de a adopta măsuri de sprijin fiscal de amploare și neorientate, care ar putea denatura piețele și eroda rezervele fiscale. În schimb, acestea ar trebui să se concentreze pe un sprijin rapid și temporar, destinat gospodăriilor celor mai vulnerabile”, consideră Ayhan Kose, economist-șef adjunct al Băncii Mondiale.
