Robert Berza, Edge Institute: Transformarea digitală este un tren care nu va încetini
România dispune de infrastructura necesară pentru a susține o transformare digitală sustenabilă în retail, iar adopția serviciilor digitale crește constant. Cu toate acestea, decalajele rămân vizibile – mai ales în rândul IMM-urilor și în afara marilor centre urbane. Robert Berza, Director Executiv al Edge Institute – think tank lansat recent cu scopul de a crește productivitatea și competitivitatea economică a României prin evoluție digitală –, atrage atenția asupra unor direcții critice. Alfabetizarea digitală, consolidarea parteneriatelor public-privat și adoptarea accelerată a tehnologiilor emergente devin esențiale pentru ca retailul local să rămână relevant și competitiv. 
Care sunt principalele provocări pe care le întâmpină sectorul de retail în procesul de digitalizare în România?
Un studiu Ipsos realizat pentru Edge Institute și Asociația Patronală a Industriei de software și Servicii arată că percepția și consumul legate de e-commerce sunt la valori sănătoase. Alte studii din piață dau valori între 55% și 60% ca adopție în e-commerce la nivelul populației, procente care cresc constant anual și care vor ajunge organic la valorile din vestul UE, la peste 90%. În prezent, infrastructura serviciilor de e-retail e excelentă, însă ce trebuie să accelereze e alfabetizarea digitală a românilor pentru a avea o încredere crescută în beneficiile e-commerce, precum o gamă formidabilă de produse care bate retailul offline, timp și bani câștigați, accesibilitate 24/7.
Cum se poziționează România din perspectiva digitalizării în retail comparativ cu piețele din Europa de Vest sau din regiune? Unde avem un avantaj competitiv, dacă există?
În regiune avem clar un avantaj competitiv față de vecini prin prisma numărului mult mai mare de consumatori, o piață puternică prin mărime. 25 de milioane de români, cu tot cu diaspora, e o bază pe care bulgarii, ungurii, grecii, sârbii, cehii sau slovacii nu o pot construi la același nivel. Apoi, serviciile și infrastructura sunt deja excelente: nu sunt multe țări în care a devenit standard livrarea a doua zi în atât de multe lockere ca densitate. Mai ales odată cu intrarea în Schengen, dublată de o infrastructură de marketplace care e deja puternică în regiune (Ungaria sau Bulgaria), fiecare retailer are acces cu servicii foarte bune la piețe semnificative. Azi, un antreprenor din Câmpina mea natală poate vinde în Sofia sau Budapesta cu o investiție minimă printr-un ecosistem deja matur și competitiv.
Care sunt cele mai frecvente greșeli pe care le fac companiile din retail atunci când pornesc proiecte de transformare digitală?
Sectorul e deja matur și nu consider că sunt erori consistente azi, ci mai degrabă zone de îmbunătățire. Dacă există un aspect pe care aș insista este diferența dintre jucătorii mari sau medii și cei mici, care încă ezită să înțeleagă importanța canalelor de vânzare online, temători de o investiție mare inițială pentru a-și face canale de vânzare directe. Iar în DESI/Digital Decade, România e sub media europeană, la coadă în zona IMM-urilor care vând online, și aici m-aș duce cu un mesaj destul de clar.
Ecosistemul s-a schimbat atât de mult în ultimii ani, încât nu există niciun motiv relevant pentru care vreun magazin de fashion, un salon de cosmetică sau o pizzerie să nu fie pe una dintre multele marketplace-uri care acoperă fiecare industrie și fiecare regiune sau localitate din România. Acesta poate fi un început excelent pentru a crește operațional și a învăța să vinzi cât mai eficient și profitabil online, ce necesită investiții minime. Când volumele cresc, atunci e momentul unei decizii de a crește un canal de vânzare direct, o investiție mai mare în marketing sau logistică, zone care și ele, la rândul lor, au devenit accesibile.
Cum poate Edge Institute să sprijine companiile din retail și FMCG să accelereze adoptarea tehnologiilor digitale pentru a îmbunătăți experiența clienților și eficiența operațională?
Serviciile private și cele publice digitale sunt parte a aceluiași ecosistem, depind unele de altele; cu cât gradul de încredere și adopție a serviciilor publice va crește, cu atât românii vor folosi mai des serviciile private, în cazul de față e-retail. Românii deja își plătesc taxe online, avem rate foarte mari de adopție în digital banking, deci sunt premise foarte bune pentru a depăși barierele de achiziție online. Odată cu creșterea eforturilor autorităților de a digitaliza cât mai multe servicii publice – iar Cartea Electronică de Identitate, lansată acum în program-pilot la Cluj este fundamentală – cu atât oamenii vor avea mult mai multă încredere să prioritizeze serviciile digitale care le câștigă timp, bani și confort. Pașii în acest sens sunt buni și în următorii ani. Din întâlnirile avute acum ca parte a Edge Institute, pot spune cu încredere că în următorii ani va veni un impact pozitiv și din adopția la scară largă a cât mai multor servicii publice digitale.
Având în vedere că 59% dintre români consideră digitalizarea benefică, dar aproape jumătate percep ca fiind prea lent ritmul digitalizării în administrația publică, cum pot colabora sectorul privat – în special cei din industria de retail – și cel public pentru a stimula transformarea digitală?
Parteneriatele public-private sunt cheia pentru accelerare. O spun direct și clar: sectorul privat e deja matur, are acces la resurse și knowledge pe care statul nu le poate accesa. Fără accelerarea parteneriatelor public-private, în număr, scop și impact, calitatea și competitivitatea din zona publică vor crește în același ritm, iar acest lucru deja e ceva inacceptabil la nivelul populației. Studiul Ipsos arată că românii ar prefera ca majoritatea serviciilor publice să fie azi digitalizate, dar nu le folosesc pentru că nu oferă un grad ridicat de satisfacție. În e-commerce, NPS-ul e un KPI fundamental, în zona publică va trebui să devină. În majoritatea țărilor din UE aceste parteneriate au reușit să accelereze transformarea digitală. Ca think-tank, care pune la masă reprezentanți ai mediului privat și ai administrației, ai mediului academic sau civic, credem cu tărie că împreună putem să creștem mai sănătos. Nu în silozuri. Revin aici la Cartea electronică de Identitate, care poate fi catalizatorul excelent atât al dezvoltării unui ecosistem public-privat, cât și al acestui mod de lucru.
Care sunt inițiativele specifice pe care Edge Institute le are în vedere pentru a îmbunătăți competențele digitale ale angajaților din retail și FMCG?
Avem doar puțin peste o lună de la lansare și focusul nostru e ancorat în capitolele relevante din DESI/Digital Decade unde suntem clar sub media europeană. Ne vom axa pe creșterea competențelor digitale în principal la nivel de populație, dar și la nivelul anumitor tipologii de angajați, mai ales din afara Bucureștiului. E o diferență clară în mediul privat, între Capitală și câteva orașe mari și restul provinciei, mai ales în zona IMM-urilor. Ca livrabile, ne vom focusa pe creșterea parteneriatelor, pe a sprijini o mulțime de DOeri care deja fac treabă excelentă, dar care încă nu scalează la adevăratul potențial și pe programe de training și evenimente de awareness.
Ce tehnologii credeți că vor avea cel mai mare impact asupra lanțului valoric în FMCG în următorii ani – AI, automatizare, IoT, blockchain?
AI-ul este un val care deja a început să se simtă puternic și companiile își vor crește eficiența și viteza implementării proiectelor, pe de o parte, iar clienții vor simți o experiență și mai bună de cumpărături. Aș mai spune că AI-ul e un alt egalizator pentru cei care se mișcă repede: poate avea un impact disproporționat, într-un sens pozitiv, pentru companiile mici care azi au resurse limitate. Companiile medii și mari au o moștenire, un proces de transformare poate fi de durată, dar pentru cei mici, barca AI poate fi din prima una cu motor.
Datele sunt noul asset, dar multe companii nu știu cum să le valorifice. Ce recomandări aveți pentru jucătorii din retail care vor să devină „data-driven”?
Să aibă răbdare și să depună efort constant și conștient că insighturile pe care le vor primi din Business Inteligence vor fi extrem de valoroase. Înainte de toate însă, focusul trebuie să fie cel puțin în două direcții. În primul rând, conținutul produsului e cel puțin la fel de important ca algoritmii. În e-commerce vorbim de mii sau milioane de SKUs și un lucru igienic, dar definitoriu este calitatea completării atributelor, a fotografiilor. E un caz clasic de „garbage in, garbage out” dacă nu ai o bază excelentă de conținut pentru fiecare produs sau categorie. Nu în ultimul rând, marea de date pe care fiecare proiect digital stă poate fi o capcană dacă structura datelor nu e sănătoasă și îmbunătățită constant. Fiecare KPI poate să îți spună ceva, dar cauzalitatea și corelația între mai mulți KPI sunt decisive pentru a lua decizii bune, rapid.
Ce abilități și mindset ar trebui să aibă liderii din FMCG și retail pentru a face față provocărilor digitale din anii următori?
Deși contextul poate fi pictat constant în tonuri gri, sunt câteva planete care s-au aliniat foarte bine. Creșterea pieței cu servicii excelente, o infrastructură deja matură, deschiderea și mai mare a granițelor regionale prin Schengen, mesajele de la Bruxelles care împing mai clar discursul digitalizării și al unei piețe mai unite, dar și valul AI sunt semne clare de optimism pentru cei care vor să accelereze, să își crească ritmul de dezvoltare, să câștige clienți din alte piețe. Cu un apetit mai ridicat pentru risc, în următorii ani companiile pot culege roade serioase, dacă pe parcurs nu lipsesc viteza în execuție, dar și răbdarea de a construi la o viziune pe termen lung sau focusul obsesiv pentru client.
Cum vedeți evoluția pieței de retail și FMCG în următorii ani în contextul transformării digitale și ce rol ar trebui să joace companiile românești pentru a rămâne competitive pe plan european?
Transformarea digitală este, în primul rând, una organică. Este extrem de clar că ritmul este deja bun și la nivel de percepție și consum, serviciile private, printre care e-commerce și q-commerce sunt sus ca procente în adopție. Cred cu tărie că este un tren care pe termen mediu și lung nu va încetini ritmul, alimentat de adopția la nivelul consumatorilor și de competiția din piață.
