Magazinul care aduce Basarabia la București
Angela Cupcea a lăsat cariera pe care și-o construise într-o bancă de la Chișinău și s-a mutat la București. Alături de soțul ei, a pus bazele unui business de retail prin care aduce savoarea produselor basarabene în centrul Capitalei.
Interesul românilor pentru produse tradiționale este tot mai mare în ultimii ani, fapt reflectat prin apariția unor magazine specializate care profită din plin de acest fenomen. Chiar dacă multe dintre produsele respective se regăsesc deja pe rafturile marilor lanțuri de retail, există încă multe oportunități de dezvoltare pentru magazinele independente de proximitate care câștigă încrederea clienților prin autenticitate și diferențiere la nivel de sortimentație. Un exemplu bun în acest sens este cel al magazinelor Basarabia.
„După absolvirea facultății, eu și soțul meu am lucrat la Chișinău în domeniul bancar până în 2015. Apoi, la un moment dat am spus că trebuie să schimbăm ceva cât încă nu suntem prea bătrâni”, povestește Angela Cupcea.
„Și la insistența fetelor noastre, care erau mai mari, am luat decizia de a ne muta în București, unde era și familia soțului meu. Aici am decis să începem de la zero, cu ceva total diferit. Așa a venit ideea magazinelor Basarabia. Cunoșteam bine produsele și am cercetat piața, la acel moment erau doar bomboanele Bucuria, mai ales prin stațiile de metrou, și câteva crame.”
În primă fază, businessul celor doi a purtat numele "Bunătăți din Basarabia", însă existența unei alte afaceri cu nume similar, „Vinurile Basarabiei”, i-a adus în situația de a schimba denumirea legală a firmei.
O afacere în familie
Au început să importe diverse produse și au observat că unele dintre acestea sunt în mod special căutate de clienți, „fiind de calitate, gustoase – de vinuri și coniacuri nici nu mai vorbesc”, după cum susține antreprenoarea. Prin urmare, nu a fost nevoie de prea multă publicitate, ci doar să fie prezenți cu o gamă cât mai largă de produse. Soții Cupcea au început cu un magazin mic în Piața Sălăjan din Capitală, cu o suprafață de vânzare de 11 mp, pe care l-au mutat ulterior în zona Obor, într-un spațiu de trei ori mai mare.
Astăzi, compania operează două magazine, unul deschis la finalul lui 2017 pe bulevardul Magheru, iar al doilea în zona Ion Mihalache, deschis în 2018. „Vrem să ne dezvoltăm, dar nu e atât de simplu. Eu și soțul meu ținem foarte mult la afacerea asta și suntem zi de zi în cele două magazine, ținând totul sub control. Cunoaștem peste jumătate dintre clienți, sunt oameni care vin în magazin ca să ne vadă și să stea de vorbă cu noi. Iar lucrul acesta l-am cerut și angajaților, dar nu e simplu. Ca să poți fi prezent, să creezi ceea ce îți place, trebuie să găsești oameni cu credință și dedicație”, subliniază Angela Cupcea.
În jur de 150 de oameni trec zilnic pragul magazinului din centrul Capitalei, numărul fiind puțin mai mic în cazul magazinului din zona Mihalache (cu o medie de 100 de persoane pe zi). În ceea ce privește valoarea bonului mediu de casă, aceasta a fost anul trecut de 33 de lei. Angela Cupcea spune că 20% dintre clienți sunt basarabeni, alți 50-60% dintre cei care îi trec pragul sunt clienți permanenți – cei care stau în zonă și care cunosc magazinele, venind special pentru anumite produse –, iar restul sunt turiști, fiind vorba de o zonă centrală a Capitalei.
„Sunt mulți oameni din Basarabia care vin la noi, ei știu produsele și nici măcar nu mai stau să se uite la raft, îmi spun direct ce vor să cumpere. Pe de altă parte, cei din România intră, studiază oferta, degustă produse, dar nu cumpără neapărat.” Interesant este și faptul că mai bine de jumătate dintre clienții străini sunt din Israel: „Avem o nișă, aș putea spune, pe clienții din această țară”, completează proprietara Basarabia.
La unele produse există o perioadă de testare, pentru că se încearcă permanent extinderea gamei de produse. „Dacă văd că un produs nu e căutat de nimeni, este clar că nu are rost să îl ținem. 90% din produsele care există în magazin sunt produse testate, pe care oamenii le cunosc”, mai spune ea.
Investiția inițială a fost de aproximativ 20.000 euro, bani proveniți din fonduri proprii. În unitatea de pe Magheru, care ocupă o suprafață de 70 mp, au mai investit 17.000-18.000 de euro, de data aceasta printr-un credit bancar. În magazinele Basarabia, cel mai bine se vând vinurile, bomboanele și biscuiții (ultimele două categorii ocupând un spațiu similar pe rafturi). Produsele vin direct ambalate din Republica Moldova.
Planuri de extindere către vestul țării
Antreprenoarea estimează că a înregistrat anul trecut o creștere cu 18%-20% a cifrei de afaceri față de anul 2018, când veniturile s-au ridicat la 1,3 mil. lei, iar profitul la 150.000 lei. Compania are cinci angajați, incluzându-i aici pe cei doi fondatori. Pentru 2020, Angela Cupcea și-a propus să obțină o creștere de 15-20% a cifrei de afaceri și să deschidă cel puțin un magazin nou.
„Vrem să ne extindem în țară, avem foarte mulți clienți din Timișoara și Cluj, acestea ar fi orașele vizate. Un nou magazin presupune deplasări, presupune timp, dar noi trebuie să fim prezenți și aici, pentru că mai avem de crescut, mai avem de muncit. Facem totul în familie.” Ea insistă pe faptul că se găsesc cu greu oameni care să poată gestiona relațiile cu clienții așa cum o fac cei care dețin businessul, acesta fiind unul dintre cele mai mari impedimente în calea dezvoltării.
Principala problemă cu care s-au confruntat până acum a fost cea legată de nivelul chiriilor. „Noi avem o strategie de prețuri mici, dar ca să acoperi o chirie, vrei nu vrei, trebuie să faci vânzări foarte mari. Până la urmă, de la chirie vin și prețurile.”
Tot la capitolul „probleme”, Angela Cupcea menționează concurența marilor lanțuri de retail: „Ei stau și ne analizează, văd ce produse merg la noi și le introduc și la ei în ofertă.” În privința vinurilor, o categorie strategică pentru magazinele cu produse de origine basarabeană, Angela Cupcea spune că unele crame sunt prezente exclusiv în magazinele Basarabia, altele sunt disponibile și în retail (așa cum ar fi Purcari sau Gitana Winery), dar există și o a treia categorie, cea a cramelor „care au fost doar la noi și au apărut ulterior în retailul internațional. Știți foarte bine ce înseamnă retail, ce înseamnă hypermarketurile și cum negociază ei la sânge, fiind foarte mari. Ei au doar câteva poziții pentru o cramă, eu pot să am 14 sau 15, dar cumpărând cu tirul întreg și având negocieri direct cu producătorul pot să ofere prețuri mai bune”, încheie antreprenoarea.
