Ce implicații are introducerea caselor de marcat cu jurnal electronic?
În ultima lună, Guvernul a luat două decizii cu o miză uriașă în comerț: reducerea evaziunii fiscale. Prima dintre acestea, anunțată la finalul lui decembrie 2014, este introducerea obligativității caselor de marcat cu jurnal electronic, iar cea de-a doua este organizarea Loteriei bonurilor fiscale pentru încurajarea cumpărătorilor să ceară bon de casă de la magazine. Mai mult, persoanele care nu primesc bon fiscal pentru un serviciu sau un produs au dreptul să nu plătească pentru acestea, potrivit Ordonanței privind organizarea Loteriei bonurilor fiscale care va intra în vigoare începând cu 1 martie 2015. 
Pașii implementării noii legi (oug 91/2014)
- 1 aprilie 2016: data până la care vor fi introduse noile case de marcat la retailerii încadrați în categoria „mari contribuabili”;
- 1 iulie 2016: termenul limită pentru contribuabilii mijlocii;
- 1 noiembrie 2016: termenul limită pentru contribuabilii mici;
- 1 februarie 2017: termenul limită pentru emiterea normelor metodologice privind procedura de conectare a caselor de marcat la sistemul național de supraveghere al ANAF.
Piața neagră din comerț este o problemă pe care o acuză atât retailerii fiscalizați, cât și furnizorii mari din categoriile afectate puternic de produsele de larg consum puse pe piață fără documente – provenite fie de la mici fabrici locale neînregistate la ANAF, fie din afara țării. Din acest motiv, retailerii mari și lanțurile locale de magazine privesc cu ochi buni aceste măsuri anunțate de Guvern, dar și cu o oarecare rezervă.
„Cu siguranță că această măsură va diminua evaziunea fiscală, însă nu cred că într-o măsură atât de mare pe cât se așteaptă. În România comerțul nefiscalizat se face prin nebaterea bonului în casa de marcat, spre deosebire de alte țări europene unde se bat toate bonurile în casa de marcat și apoi se șterge vânzarea din memoria fiscală cu ajutorul unor „hakeri fiscali”. Eu cred că magazinele care practică acest tip de comerț nefiscalizat se vor adapta într-un fel sau altul, nu cred că este o măsură care să le pună în pericol existența, alți factori evolutivi din retail ar trebui să-i îngrijoreze pe acești retaileri”, comentează Feliciu Paraschiv, Directorul General și acționarul rețelei Paco Supermarket din Focșani.
La rândul său, Liviu Ionică, proprietarul rețelei de supermarketuri Jam din județul Argeș, consideră că doar după introducerea loteriei bonurilor fiscale vom putea sesiza o diminuare a pieței negre. “Cred în această loterie și am argumente că va avea efecte pozitive: fiecare cumpărător va avea un motiv să solicite bonul fiscal din orice magazin, va deveni ceva normal primirea bonului chiar și în piețele agro-alimentare și în comerțul stradal”, susține acesta.
Patronatul Comercianților și Servisanților de Case de Marcat din România avansează date din piețele vecine pentru a-și argumenta optimismul legat de impactul noii legi în retail. „Având în vedere experiența piețelor din regiunea noastră care au implementat modele similare de control al comerțului cu amănuntul, scăderea evaziunii fiscale este certă. În decursul a 2-3 ani după implementarea graduală, dar consecventă, a sistemelor fiscale centralizate, numărul comercianților evazioniști s-a redus până la cote extrem de mici. Noi considerăm că beneficiul cel mai important este eliminarea concurenței neloiale dintre operatorii din comerț care plătesc taxe și cei care ocolesc legea prin practica de a nu emite bon fiscal”, afirmă Marian Anghelescu, Președintele Patronatului.
Sunt retailerii pregătiți pentru schimbarea caselor de marcat?
Implementarea acestor schimbări se va face în trei pași, în funcție de încadrarea fiecărui operator economic la Fisc: contribuabil mic/mijlociu/mare. Până la finalul anului 2016, toate magazinele din România vor fi obligate să opereze doar cu case de marcat cu jurnal electronic, în locul celor cu rolă de hârtie existente acum pe piață. Așa cum specifică OUG 91/2014, costurile cu înlocuirea caselor de marcat și cu conectarea ulterioară la serverul Administrației Fiscale sunt suportate în întregime de către utilizatori. Termenul limită precizat în ordonanță pentru conectarea caselor de marcat la sistemul informatic al Fiscului este în 2017.
„Personal, consider că în cazul meu (firma fiind încadrată în categoria contribuabili mijlocii), 1 iulie 2016 este un termen rezonabil pentru înlocuirea caselor de marcat”, precizează Liviu Ionică. El estimează că noua lege va genera cheltuieli de circa 6.000 de euro pentru compania sa, reprezentând 450-500 euro pentru fiecare POS din supermarket. „Suma totală se poate amortiza în șase luni din consumul de role de hârtie redus la jumătate odată cu eliminarea rolei jurnal. La doi ani după implementarea acestei soluții vom elimina și cheltuielile cu depozitarea rolelor jurnal care trebuie păstrate timp de doi ani, potrivit legii - este vorba de câțiva metri cubi spațiu de depozitare”, precizează proprietarul Jam Supermarket.
În tabăra marilor retaileri, reprezentanții Carrefour spun că este prematur să avanseze o estimare de costuri: „În rețeaua Carrefour există în prezent doar case de marcat cu rolă de hârtie. În acest moment este prematur să răspundem acestor întrebări, în condițiile în care încă nu au fost publicate normele metodologice. Pe baza acestora vom organiza trecerea de la sistemul actual la sistemul nou”.
Președintele Patronatului Comercianților și Servisanților de Case de Marcat din România detaliază aceste costuri: „Ele se împart în două categorii: costul noului echipament fiscal propriu-zis (casa de marcat sau imprimanta fiscală cu jurnal electronic) și costul sistemului informatic de comunicare cu serverul ANAF - probabil un modem de comunicație pentru telefonia mobilă împreună cu abonamentul anual aferent. Cel mai târziu până la 31 august 2015, prin ordinul comun al Ministrului Finanțelor Publice și al Ministrului pentru Societatea Informațională, va fi stabilită procedura de avizare tehnică a modelelor de aparate de marcat electronice fiscale. În acest moment nu putem decât să facem speculații legate de preț, pe baza componentelor ce urmează a fi integrate”, precizează Anghelescu.
Din estimările Patronatului, prețul mediu pe piață al noilor modele de case de marcat va fi mai mare decât prețul caselor de marcat existente deja în magazine datorită faptului că ele trebuie să încorporeze memorii flash pentru stocarea tranzacțiilor detaliate și un modul de comunicații wireless 3G/4G/GPRS pentru a putea fi conectate la serverele ANAF.
Cât de mult poate crește business-ul comercianților de case de marcat
„În ceea ce privește dimensiunea pieței caselor de marcat din România, estimările Ministerului de Finanțe pe baza cărora s-a fundamentat OUG 91/2014 se apropie de un milion de unități vândute până în acest moment de la introducerea legii caselor de marcat în România. Ținând cont de fluctuația operatorilor din domeniu, dar și de numărul de firme care vor renunța la business în urma înăspririi condițiilor fiscale, este posibil ca cel puțin jumătate din acest număr de case de marcat să necesite înlocuirea cu modelele noi”, mai spune Președintele Patronatului Comercianților de Case de Marcat.
La un preț mediu de câteva sute de euro pe bucată, vânzările de case de marcat generate de introducerea acestor reglementări ar putea depăși suma de 100 de milioane de euro. La aceasta se adaugă valoarea serviciilor de mentenanță și de telecomunicații (abonamentele de transfer de date).
Următorii pași
Potrivit OUG 91/2014, în primă fază se va înființa un Registru unic al caselor de marcat din România. „Patronatul nostru a înaintat în perioada legală Ministerului de Finanțe un material cu propuneri de implementare a acestui registru informatizat, pornind de la modelul existent al Registrului Auto Român, folosind însă și experiența piețelor vecine”, completează Anghelescu.
El mai precizează că Patronatul a lansat o campanie de pregătire a firmelor membre pentru adaptarea la noile condiții impuse de OUG 91/2014 care urmărește subiecte precum cunoașterea legislației, adaptarea formularisticii la noile cerințe, diseminarea către comercianți a unor informații corecte etc.
În paralel, Guvernul lucrează la normele metodologice pentru organizarea Loteriei bonurilor fiscale. Potrivit informațiilor disponibile acum pe piață, prima extragere va fi una extraordinară și va avea loc a doua zi de Paște, pe 13 aprilie, premiile puse în joc urmând să fie de un milion de lei. Următoarea extragere va avea loc în iulie.
