Ce așteptări au retailerii independenți de la viitorul Parlament?
Dacă ar trebui să facem un scurt bilanț al activității legislative din ultimii patru ani, retailerii susțin că au fost și prevederi care au sprijinit comerțul alimentar, dar și măsuri cu impact negativ. Pe lista lor sunt o mulțime de probleme care ar trebui să se regăsească pe lista de priorități a viitorului Parlament - Legea 321 și susținerea producătorilor locali, fiscalizarea pieței de retail sau limitarea expansiunii marilor lanțuri de magazine fiind doar câteva exemple. 
1. Cum ați resimțit activitatea legislativului din ultimii patru ani și cât de mare a fost impactul noilor legi din comerț asupra businessului dvs. (de ex. Modificarea Legii 321, noua Lege privind taxa pe ambalajele nereciclate, etc)?
Feliciu Paraschiv: Ne adaptăm, respectăm. Salutăm apariția recentei propuneri legislative pentru modificarea Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor, propunerea de modificare a Ordonanței de Urgență nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu (n.r. - votată recent de senat), prin care chestiuni urgente de care se lovesc operatorii economici care pun ambalaje pe piață vor fi remediate. Modificarea Legii 321 din comerț nu a produs încă efecte, însă pentru că nu are încă norme de aplicare, ea a produs nenumărate discuții și dezbateri, unele de-a dreptul hilare. Toate companiile se străduiesc să o respecte cât de cât, ca nu cumva, din exces de zel, vreo interpretare tendențioasă să le creeze prejudicii în viitor. Sperăm să nu treacă noua propunere legislativă care vizează modificarea statutului ANPC (Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului).
Florin Arsene:Au fost și aspecte pozitive, dar și modificări legislative care, din punctul meu de vedere, nu sunt ceea ce trebuie. Mă refer aici la modificarea Legii 321, care a fost o greșeală pentru că a bulversat lucrurile în piață. Legea are foarte multe lacune. Chiar dacă s-a dorit a fi ceva bun, în forma actuală și fără norme de aplicare nu face decât să destabilizeze piața. În plus, ea poate fi atacată la Curtea Europeană pentru că încalcă libera circulație a mărfurilor. Consider că a fost o lege populistă, electorală. În ceea ce privește Legea privind taxa pe ambalaje nereciclate, în ultima perioadă am resimțit financiar tot acest blocaj din cauză că firma cu care lucrăm pentru reciclarea ambalajelor a ridicat foarte mult tarifele. De cealaltă parte, vorbim despre proiectul de lege care prevede diminuarea risipei alimentare și care mi se pare o inițiativă foarte bună. Eu am încercat să fac un astfel de proiect la nivel local prin care să donăm alimentele în curs de expirare, dar nu exista cadru legislativ care să susțină această inițiativă.
Ludovic Barta: Ultimii patru ani au adus și rece și cald. Ne-am bucurat de reducerea TVA-ului la alimente, ceea ce a mișcat simțitor economia în direcția bună pentru că s-a diminuat ponderea comercianților „gri”, economia și comerțul FMCG în ansamblu devenind mai transparente. În ceea ce privește Legea 321, și-a schimbat conceptul inițial și a devenit o nebuloasă din care cred că nici inițiatorii nu mai înțeleg în totalitate modificările pe care aceasta le prevede.
Feliciu Paraschiv: Cred că Legea nr. 249/2015 (privind taxa pe ambalajele nereciclate - n.r.) dă cele mai mari bătăi de cap tuturor. Eu nu o văd decât ca pe o nouă formă de colectare a unor taxe la bugetul de stat și nu văd cum ar putea fi aplicată efectiv. Așa cum legea definește ambalajele în Anexa1 la punctele c.1, c.2 și c.3 mi-e imposibil să-mi imaginez cum va funcționa circuitul de returnare și reciclare a acestora. Nu sunt spații suficiente, nu există logistică. Vom vedea ce se va întâmpla, având în vedere faptul că multe federații și asociații naționale fac presiuni pentru modificarea legii și se pare că acestea dau și rezultate.
Florin Arsene:Eu am o vorbă: Nu te pune cu sistemul! Așa că încerc că mă adaptez și să mă conformez. Nu interpretez legile. Îmi plac sau nu îmi plac, însă nu pot să spun că sunt împotriva lor. Așa că nu am făcut o ierarhizare a propunerilor legislative care mi se par în neregulă. Cea mai bună inițiativă fiscală a fost reducerea TVA și impactul în piață a fost unul pozitiv.
3. Ce puncte ar trebui să se găsească pe lista de priorități a noului Parlament?
Feliciu Paraschiv: Promovarea produsului românesc, stimularea agriculturii și producției în România, dar și stimularea consumului de produse românești. Și pentru acest lucru cred că ar trebui reduse sau, de ce nu, blocate importurile de produse agricole și produse de origine animală folosite ca materii prime pentru industria alimentară sau vândute ca atare. Gurile rele vor spune că nu putem din cauza UE, că încălcăm libera circulație a mărfurilor, dar există soluții pentru asta, Legea 321 fiind doar un exemplu în acest sens. Pe lista de priorități a noului Parlament ar trebui să se găsească naționalismul. Polonia, Ungaria și multe alte țări o demonstrează, fără să vorbim de naționalismul nativ al Germaniei, Franței sau al Marii Britanii.
Florin Arsene: De-a lungul timpului am avut multe așteptări de la parlamentari și nu s-a întâmplat nimic. Exceptând reducerea TVA, nu am văzut nimic.
Așa că așteptările mele sunt reduse, ca să nu fiu din nou dezamăgit.
Ludovic Barta:Avem destul de multe așteptări de la viitorul Parlament și, din punctul meu de vedere, pe lista de priorități ar trebui să vedem o susținere reală pentru producătorii locali și regionali, pentru a putea deveni competitivi și pe piața Uniunii Europene, sprijinirea și încurajarea reinvestirii profitului în dezvoltarea afacerilor din România, dar și subvenționarea reconversiei profesionale în vederea stopării migrației spre Occident.
4. Vă așteptați la o nouă modificare a Legii 321? Ce clarificări suplimentare așteptați de la normele de aplicare a acestei legi?
Feliciu Paraschiv: Nu cred că ar fi oportună modificarea Legii 321, însă completarea ei și lămurirea unor aspecte cu siguranță da. Dacă se recurge la modificarea legii, nu mai rămâne nimic din ea. Oricum, la dezbateri, din cauza presiunii venite dintr-o anumită tabără, s-a renunțat la articolul care prevedea închiderea magazinelor mari în zilele de duminică. Ca și clarificări și lămuriri, cred că ar trebui să fie definită mai bine sintagma „produs proaspăt”, astfel încât să nu mai lase loc de interpretări și confuzii. De asemenea, normele de aplicare cred că ar trebui să redefinească „produsul românesc” și să permită ca o anumită proporție din ingredientele folosite să provină din import, pentru că altfel nu vom avea niciun salam „românesc” întrucât orice salam conține piper.
Florin Arsene:Sunt multe clarificări de făcut. În primul rând, ce înseamnă produs românesc. Apoi ce înseamnă lanț scurt de aprovizionare, dar și ce înseamnă exact taxele la raft pentru că nu se specifică clar care sunt acelea. Eu aștept o modificare a legii, dat fiind faptul că nu poate fi aplicată în forma actuală.
Ludovic Barta: Așa cum spuneam, această lege a devenit o nebuloasă. Pe lângă clarificările privind lanțul scurt de aprovizionare și produsul românesc, pentru ca ținta legii să ajungă la spiritul ei principal, cred că excepție de la lege ar trebui să facă comercianții care realizează o cifră de afaceri netă sau dețin active totale de 200 de milioane de lei, și nu așa cum este prevăzut acum în lege.
5. Din punctul dvs. de vedere, ce alte măsuri legislative care vizează comerțul necesită
o revizuire?
Feliciu Paraschiv:Sunt o mulțime de norme mărunte care îngreunează activitatea de comerț, și o să vă dau câteva exemple: obligativitatea declarării punctelor de lucru care vând produse bio, obligativitatea semnalizării și așezării în locuri speciale a produselor bio, obligativitatea afișării la loc vizibil a autorizației DSV, solicitarea „acordului vecinilor” pentru deschiderea unei noi locații. Și toate acestea nu sunt decât vârful aisbergului. În plus, pentru deschiderea unui nou magazin este nevoie de o mulțime de autorizații - care au în spate 10-15 avize, și care nu fac decât să îngreuneze tot acest proces.
Florin Arsene:Sunt multe lucruri de revizuit, dar în ceea ce privește sectorul de retail, cred că ar trebui să vedem o îmbunătățire pe partea de fiscalizare. Aici consider că ar trebui insistat. Au fost făcute demersuri în acest sens și s-a văzut că piața începuse să fie mai fiscalizată. Adică m-am uitat pe niște cifre ale unor competitori locali și am remarcat că, brusc, după acele controale le-au crescut cifrele de afaceri și implicit profitul. Deci asta mi-aș dori să văd: mai multe măsuri pentru fiscalizarea pieței, deoarece în acest moment încă mai este multă piață gri și neagră în industria de retail. Iar acesta este o concurență neloială pentru noi.
Ludovic Barta: Este nevoie de o reviziure a Legii nr. 249/2015 (Legea privind taxa pe ambalajele nereciclate - n.r.) în vederea reducerii taxei per kilogram de ambalaj nereciclat. În plus, cred că ar fi utilă susținerea magazinelor și a punctelor de vânzare care colectează ambalaje reciclabile.
6. În ce sectoare ar trebui să vedem investiții guvernamentale și noi inițiative legislative care să contribuie, adiacent, la dezvoltarea retailului?
Feliciu Paraschiv: Cred ca trebuie făcute investiții masive în agricultură (în special în irigații), în zootehnie și, în general, în creșterea animalelor pentru producerea materiei prime. Și apoi, este nevoie de relaxarea normelor și a cerințelor pentru deschiderea unor unități de producție mici care să acopere nevoile comunității locale – cam la ce face referire și Legea 321 prin „lanțul scurt”.
Florin Arsene:În primul și în primul rând, ar trebui pusă la punct infrastructura. De asemenea, un alt sector unde ar trebui făcute investiții importante este agricultura, și în special în sisteme de irigații.
Ludovic Barta: Sunt trei sectoare importante unde ar trebui să vedem susținere: agricultura, micii producători și depozitarea. Nu în ultimul rând, este nevoie de susținerea comerțului tradițional care estimez că în următorii 3-4 ani va ajunge la 30% din totalul pieței de retail din România. Acest fenomen va fi un dezastru al economiei naționale și va fi greu de întors spre un echilibru.
7. Aveți exemple de bune practici din alte țări, unde statul a venit în ajutorul retailerilor locali? Vedeți oportună aplicarea acestora și în România?
Feliciu Paraschiv: Toate statele europene se gândesc la viitor și sprijină antreprenorii locali. Portugalia, de exemplu, are o mulțime de proiecte guvernamentale pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și crearea de noi locuri de munca. Mai mult de atât, Polonia se implică efectiv în sprijinirea, prin consiliere directă, a celor care aplică pentru proiecte europene – de altfel așa se explică și faptul că a ajuns cel mai mare producător de mere din Europa. Putem vorbi despre țările vestice precum Belgia, Olanda, Germania unde clienții evită produsele importate, conștienți de faptul că prin consumul produselor locale pun în mișcare întreaga economie a țării. Franța oferă fonduri tinerilor absolvenți să dezvolte afaceri în America de Sud și trimite somelieri în China pentru a ține cursuri gratuite și pentru a-i învăța pe chinezi să consume și să asocieze cu mâncarea diferitele tipuri de vin, fiind conștientă de potențialul imens de absorbție al pieței. La noi e foarte complicat, situație concretă fiind Legea 321 prin care se acordă produselor românești jumătate din spațiul disponibil la raft.
Florin Arsene: Ungaria cred că este un exemplu bun la acest capitol. Recent, Orban (Prim-Ministrul Ungariei – n.r.) a dat o lege prin care nu se mai pot deschide magazine cu suprafețe mai mari de 300 de metri pătrați în interiorul orașelor. Și aceasta nu a putut fi atacată. Deci se pot găsi soluții pentru susținerea retailerilor locali, dacă se vrea.
Ludovic Barta:Fiecare țară europeană are grijă și își susține producătorii și comercianții locali. Spre exemplu, în Ungaria s-a propus închiderea marilor magazine în weekend și în zilele de sărbătoare legală. Tot aici a fost aprobată impozitarea progresivă, în funcție de cifra de afaceri. Sunt măsuri care ar putea susține comerțul independent.
8. Solidaritatea în rândul comercianților independenți este esențială astfel încât vocea antreprenorilor locali să se facă auzită mai bine în dialogul cu autoritățile. În ce stadiu sunteți la acest capitol în prezent?
Feliciu Paraschiv: În acest moment există ANCMMR – Asociația Națională a Comercianților Mici și Mijlocii din România - și autoritățile trebuie să știe că existăm. Însă, fiecare retailer luptă pentru el, nu știm să ne unim forțele și de aceea nu ne ascultă nimeni. Pot spune că suntem corigenți la materia „asociere”. Ne-am propus ca de anul viitor să fim mai dinamici pentru că trebuie să ne facem auziți – reprezentăm totuși 46% din retail.
Florin Arsene: Cu siguranță acesta, ar fi un plus. Unirea face puterea, eu sunt consecvent. Să ne întâlnim, să lămurim probleme, să mai punem o cărămidă la treaba aceasta. Consider că este singurul lucru care mai poate salva comerțul tradițional, sub orice formă. Însă cred că ar trebui să facem ceva concret, nu doar să ne vedem și să discutăm.
Ludovic Barta: Categoric da, dar aici e de lucrat la mentalitatea antreprenorilor care dețin încă o cotă mare în această piață. Ar trebui să avem cu toții o gândire mai deschisă și orientată spre asociere.
